BN-F-00262

POLIȚIA DE RESEDINȚĂ BISTRIȚA

1944-1949

niv.Fond

POLIŢIA DE RESEDINŢĂ BISTRIŢA

POLIŢIA DE RESEDINŢĂ BISTRIŢA (RO-Bistriţa)

1944-1949

Pentru Transilvania poliţa de stat a fost organizată după Revoluţia de la 1848-1849. Prin actul din 1851 intitulat Cercul de lucrare al autorităţilor de poliţie, au fost definite atribuţiile acestei autorităţi, care era organizată separat, pentru mediul urban şi pentru mediul rural. În anul 1852 poliţia a fost scoasă de sub autoritatea Ministerului de Interne şi organizată într-o deregătorie proprie, de sine stătătoare, sub denumirea de suprema deregătorie de poliţie. După încheierea dualismului în anul 1867, în Transilvania a existat doar poliţia comunală, a cărei conducere era asigurată de căpitanii de poliţie urbană, care stăteau sub autoritatea primarului şi a comitelui suprem. Ei aveau în subordine pe ofiţerii de poliţie şi pe gardişti. Poliţia referitoare la siguranţa de stat se făcea prin organele administrative; în mediul rural, comitele suprem, vice comite şi pretori; în mediul urban, prin primari şi auxiliarii lor. Evenimentele de la sfârşitul primului război mondial au avut ca rezultat destrămarea monarhiei austro-ungare. Pentru a gestiona situaţia şi vidul de putere, în Transilvania au fost create gărzi naţionale ale fiecărei etnii, în toate localităţile. Aceste unităţi s-au implicat - fiecare prin propria viziune asupra desfăşurării evenimentelor – în asigurarea ordinii, liniştii şi siguranţei publice. Prin Decretul nr. VIII din 12 martie 1919, Consiliul Dirigent a decis ca în oraşele municipale şi în cele cu consiliu, serviciul poliţiei să fie asigurat de poliţia de stat. Organizarea şi funcţionarea acesteia a fost stipulată în Ordonanţa din 20 aprilie 1919 despre organizarea poliţiei de stat şi atribuţiile acesteia. În cadrul Prefecturii regionale de poliţie III Cluj a fost inclus şi judeţul Bistriţa-Năsăud, iar în 1920, a fost creată Brigada de siguranţă la Bistriţa. Pentru localităţile rurale, legea administrativă din 1925 prevedea că primarul era şeful poliţiei locale şi executa toate măsurile privind asigurarea ordinii şi siguranţei publice. În anul 1929 a fost elaborată legea pentru organizarea generală a poliţiei statului. Potrivit acestei legi, s-a organizat şi poliţia de reşedinţă Bistriţa şi un comisariat de poliţie la Năsăud şi pentru perioada sezonului estival şi poliţia „băilor” la Sângeorz Băi. În anul 1938, poliţia de reşedinţă Bistriţa, alături de celelalte structuri din teritoriu, a fost trecut sub conducerea şi îndrumarea Comandamentului Legiunii de jandarmi a judeţului Năsăud. În toamna anului 1944, poliţa – la fel ca și celelalte structuri de ordine publică din Ministerul de Interne - a fost redislocată în Turda, până în primăvara anului 1945. Prin Ordonanţa nr. 35 a prefectului judeţului Năsăud a fost înfiinţată Poliţia oraşului Bistriţa, Biroul de Siguranţă şi Corpul Gardienilor Publici. Prin Decretul nr. 25 din 22 ianuarie 1949 a fost înfiinţată miliţia, care a preluat atribuţiile de menţinere a ordinii publice şi securităţii, combaterea infracţiunilor şi paza exterioară a întreprinderilor de stat.

Documentele au fost preluate în anul 1978 și inventariate în anul 1980.

INSPECTORATUL JUDEȚEAN AL MINISTERULUI DE INTERNE BISTRIŢA-NĂSĂUD

Documentele de la cabinet cuprind informaţii referitoare la conținutul corespondenței în probleme de ordine publică cu Primăria Bistriţa, conținutul planurilor de muncă, al instrucţiunilor, corespondenţă referitoare la siguranţă, corespondenţă secretă şi de personal. De la biroul judiciar s-au păstrat documente referitoare la conținutul rapoartelor periodice privind sabotajul economic şi speculă, rapoarte de evenimente. Documentele de la birourile populaţiei, circulaţiei, autorizaţii, Mobilizarea şi Organizarea Teritoriului pentru Apărarea Ţării, moravuri conţin informaţii referitoare strict la domeniul lor de activitate. Documentele de la Biroul administrativ cuprind informații referitoare la probleme de personal, state de plată, conținutul dărilor de seamă privind activitatea, al rapoartelor referitoare la contravenţiile la legea aprovizionării populaţiei din mediul urban. O ultimă grupă de informații se regăsește în dosarele de personal ale angajaţilor.

Permanent.

Structural-cronologic.

10 BN

Conform articolului 30 şi a anexei nr. 6 ale Legii 16 din anul 1996 a Arhivelor Naţionale republicată.

Conform articolului 30 şi a anexei nr. 6 ale Legii 16 din anul 1996 a Arhivelor Naţionale republicată.

română

latină

261

BN-F-00267 COMISARIATUL DE POLIȚIE NĂSĂUD ; BN-F-00261 LEGIUNEA DE JANDARMI A JUDEȚULUI NĂSĂUD ; BN-F-00003 PREFECTURA JUDEȚULUI NĂSĂUD

Legislație: 1. „Decretul nr. VIII al Consiliului Dirigent despre organizarea poliției de stat”, în „Gazeta Oficială a Consiliului Dirigent”, nr. 17, 2/15 martie 1919, pp. 166-167. 2. „Ordonanța Resortului Afacerilor Interne despre organizarea poliției de stat și atribuțiile ei”, în Idem, nr. 27, 3 mai 1919, pp. 277-280. 3. „Ordonanța Resortului de Interne despre organizarea prefecturilor regionale de poliție și atribuțiile lor”, în Idem, nr. 61, 18 octombrie 1919, pp. 671-673. 4. „Legea pentru unificarea administrativă din 14 iunie 1925” – dispoziții privind poliția comunală, în C. Hamangiu, „Codul general al României. Legi noui de unificare”, București, X, 1922-1926, pp. 35-351. 5. „Legea pentru organizarea Poliției generale a statului”, în „Monitorul Oficial”, partea a I-a, nr. 159/1929. 6. „Ordinul Ministrului de Interne cu privire la obligativitatea comunelor de a aloca sume de bani pentru poliție și jandarmerie”, în „Gazeta Oficială a județului Năsăud”, XXVII, nr. 53, 19 decembrie 1929, p. 1. 7. „Regulamentul de aplicare a legii administrative” – atribuțiuni de poliție, în C. Hamangiu, „Codul general al României”, XXV, 1937, pp. 91-93. 8. „Expunere de motive și Decretul nr. 25 pentru înființarea Miliției”, în „Buletinul Direcțiunii Generale a Miliției”, anul I; nr. 1, 1 martie 1949. ; Lucrări: 1. „Poliția de reședință Bistrița”, în „ Arhivele Statului. Județul Bistrița-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21”, București, 1986, pp. 176-180. 1. Onofreiu Adrian, „Din istoricul poliției în județul Bistrița-Năsăud”, în „Răsunetul”, Bistrița, 2000, nr. 2.687, joi, 6 iulie, pp. 1,6; nr. 2.688, vineri, 7 iulie, pp 1-2; nr. 2.689, sâmbătă-duminică, 8-9 iulie, p. 4; 2.690, marți, 11 iulie, pp. 1,4; nr. 2.691, miercuri, 12 iulie, pp. 1,4. 2. Idem, „Din istoricul sistemelor de detenție în județul Bistrița-Năsăud”, în Ibidem, 2001, nr. 2.975, vineri, 17 august, p. 2; nr. 2.976, sâmbătă-duminică, 18-19 august, p. 3; nr. 2.978, miercuri, 22 august, p. 2; nr. 2.979, joi, 23 august, p. 2; nr. 2.980, vineri, 24 august, p. 2. 3. Pop Ștefan I, O pagină de istorie. Vieața județului Năsăud de la 13 octombrie 1944 la 13 martie 1945, 1947, Tipografia Minerva, Bistrița.

125

2.00

hârtie

ADRIAN ONOFREIU

ISAD(G)

2014