BN-F-00029

PRETURA PLĂȘII BISTRIȚA

1938-1949

niv.Fond

PRETURA PLĂŞII BISTRIŢA (1854 -1876) ; PRETURA PLĂŞII CENTRALE (1934 -1940) ; PRETURA PLĂŞII BISTRIŢA DE SUS (1940-1948) ; PRETURA PLĂŞII CENTRALE (1948-1950)

PRETURA PLĂŞII BISTRIŢA (RO-Bistriţa)

1854-1950

Potrivit reglementărilor din 3 noiembrie 1854, teritoriul Transilvaniei a fost împărţit în 10 prefecturi. Prefectura Bistriţei a fost organizată în 10 preturi de plasă, şi anume: Beclean, Bistriţa, Lechinţa, Năsăud, Prundu-Bârgăului, Rodna Veche, Şieul Mare, Teaca, Reghin, Gurghiu. Ca urmare a dispoziţilor din octombrie şi decembrie 1860, s-a revenit la organizarea administrativă a Transilvaniei existentă înainte de revoluţia de la 1848, comitate, districte şi scaune, iar pentru zona Năsăudului s-a înfiinţat Distrctul Năsăudului, format din cele 44 de comune grănicereşti. Potrivit Legii nr. XXXIII din 1876, completată cu Legea nr. I din 13 martie 1877, a luat fiinţă Comitatul Bistriţa-Năsăud. Cel mai înalt funcţionar al comitatului, reprezentant al puterii cetrale, era comitele suprem, atribuţiile acestuia lărgindu-se prin Legea minicipală din 1866. Ordinul Ministerului de Interne nr. 46715/1876, împărţea comitatul Bistriţa-Năsăud în 6 cercuri: Năsăud, Rodna, Beşineu, Iad, Prund şi Şieu. Prin Hotărârea din 10 octombrie 1888, s-a adoptat un nou statut ce prevedea împărţirea în 4 cercuri administrative: Rodna, Năsăud, Iad, Beşineu. Această împărţire s-a menţinut până la adoptarea Decretului nr. 4 al Consiliului Dirigent din 7 februarie 1919 când s-a introdus denumirea de judeţ, iar în loc de comite pe cea de prefect. În urma intrării în vigoare a Legi de unificare administrativă din 1925, s-au pus bazele unei noi organizări a administraţiei locale. Judeţul Năsăud a fost împărţit în 6 plase: Bârgău, Lechinţa, Mocod, Sângeorz Băi, Năsăud şi Şieu şi 110 comune. Pretorul stătea sub ordinele directe ale prefectului, el controla administraţia de la nivelul comunelor, controla finanţele, şi salubritatea, era şeful poliţiei şi ofiţer al poliţiei judiciare. El trebuia să îndeplinească cerinţele cerute funcţionarilor publici, la care se adăuga obligaţia finalizării unor studii de administraţie sau o vechime de 5 ani ca notar public. Prin modificarea din iulie 1931, Sălcuţa a intrat în componenţa judeţului Mureş, numărul localităţilor rurale s-a redus la 109, organizate în 4 plase: Bârgău cu 29 de comune, Năsăud cu 25 comune, Rodna cu 10 comune, Şieu cu 45 de comune. Prin decizia Ministerului de Interne nr. 2246 din 3 martie 1934, la cererea prefecturii s-au înfiinţat două plase, Plasa Centrală, cu reşedinţa în Bistriţa şi Plasa Lechinţa, cu reşedinţa în Lechinţa. Această împărţire administrativă s-a menţinut până în anul 1940, când 11 judeţe din N-V Transilvaniei, printre care şi judeţul Năsăud, au fost cedate Ungariei Hortiste, fapt ce va determina reluarea formelor de organizare anterioare anului 1918, astfel ia fiinţă comitatul Bistriţa Năsăud, împărţit în 4 plase: Plasa Bistriţa de Jos, Plasa Bistriţa de Sus, Plasa Năsăud, Plasa Rodna. În anul 1944 se revine la judeţe, iar Ordonanţa Prefectului nr. 41 din februarie 1945 stabilea pentru judeţul Năsăud: 2 comune urbane (Bistriţa, Năsăud), 110 comune rurale, organizate în 4 plase: Plasa de Jos, de Sus, Năsăud, Rodna. O nouă rearondare administrativă s-a făcut la 1 aprilie 1948 când s-a introdus o nouă clasificare a localităţilor în: oraşe, comune suburbane, comune rurale şi satele componente repartizate în 6 plase, Plasa Centrală cuprindea 14 comune şi 23 de sate: Blăjenii de Jos cu Blăjenii de Sus; Budacu de Sus cu Buduş; Domneşti cu Neţeni; jelna cu Ghinda, Orheiul Bistriţei, Monariu cu Simioneşti, Sărata cu Săreţel, Şieu Măgheruş cu Crainimăt, Arcalia şi Valea Măgheruşului, sigmir cu Caila, Slătiniţa, Tărpiu, Unirea şi Viişoara suburbane ale Bistriţei; Preturile de plasă se vor desfiinţa în 1950.

Documentele au fost preluate în anul 1981.

CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN BISTRIȚA-NĂSĂUD

Principalele documente sunt: procese-verbale, inventare şi bugete ale comunelor, corespondenţă, situaţii care se referă la administrarea plăşii, administrarea morilor, probleme edilitare, păşunatul, probleme agricole, controlul şi evidenţa străinilor, probleme de meserii, eliberări autorizaţii.

10 BN

Documentele nu se dau în cercetare, potrivit art. 30, alin c şi d. din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată în M.O. nr. 293 din 22 aprilie 2014

Documentele nu se dau în cercetare, potrivit art. 30, alin c şi d. din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată în M.O. nr. 293 din 22 aprilie 2014

română

latină

16 (prel. 1/1962) ; 284 (prel. 2/1981)

Legislaţie: 1. "Arondarea localităţilor din judeţul Năsăud în aprilie 1948", în "Buletinul Oficial al judeţului Năsăud", nr. 7/1948 2. „Az évi törvények gyüjtemenyi”, 1876-1886. 3. "Buletinul Gubernului Provincial pentru Marele Principat Transilvania"-1853 4. "Buletinul Oficial al R.P.R, 1950-1990; 5. „Colecţiune de legi, decrete, regulamente, 1944-1950”. 6. "Foaia legilor Proviciale şi a Guvernului pentru ţara de coroană Transilvania, an 1850, vol. II; 7. „Gazeta Oficială a Consiliului Dirigent'', 1918-1920. 8. Hamangiu,C, „Codul general al României-legi uzuale, 1919-1940. 9. "Împărţirea administrativă a teritorilor alipite pe judeţe, notariate şi comune în 1919", Bucureşti, 1919 10. " Legea de unificare administrativă din 14 iunie 1924", în C. Hamangiu, "Codul general al României. Legi noi de unificare.", vol. XI-XIII, pp. 338-403. 11. " Legea administrativă din 27 martie 1936", în C. Hamangiu, "Codul general al României. Legi noi de unificare.", vol.XXIV, pp. 342-402. 12. " Legea dministrativă din 14 august 1938", în C. Hamangiu, "Codul general al României. Legi noi de unificare.", vol.XXVI, pp. 1471-1577.

501

8.50

hârtie

CORNELIA VLAŞIN

ISAD(G)

2014