BN-F-00025

PRETURA PLĂȘII ȘIEU

1880-1949

niv.Fond

PRETURA PLĂŞII ŞIEU (1854-1950)

PRETURA PLĂȘII ȘIEU (RO-Şieu)

1854-1950

Potrivit reglementărilor din 3 noiembrie 1854, teritoriul Transilvaniei a fost împărţit în 10 prefecturi. Prefectura Bistriţei era împărţită în 10 preturi de plasă, şi anume: Beclean, Bistriţa, Lechinţa, Năsăud, Prundu-Bârgăului, Rodna Veche, Şieul Mare, Teaca, Reghin, Gurghiu. Ca urmare a dispoziţilor din octombrie şi decembrie 1860, s-a revenit la organizarea administrativă a Transilvaniei existentă înainte de revoluţia de la 1848, comitate, districte şi scaune. Potrivit Legii nr. XXXIII din 1876, completată cu Legea nr. I din 13 martie 1877 a luat fiinţă Comitatul Bistriţa-Năsăud. Cel mai înalt funcţionar al comitatului, reprezentant al puterii cetrale era comitele suprem, atribuţiile acestuia lărgindu-se prin Legea municipală din 1866. Ordinul Ministerului de Interne nr. 46715/1876, împărţea comitatul Bistriţa-Năsăud în 6 cercuri: Năsăud, Rodna, Beşineu, Iad, Prund şi Şieu. Prin Hotărârea din 10 octombrie 1888, s-a adoptat un nou statut ce prevedea împărţirea în 4 cercuri administrative: Rodna, Năsăud, Iad, Beşineu. Această împărţire s-a menţinut până la adoptarea Decretului nr. 4 al Consiliului Dirigent din 7 februarie 1919, când s-a introdus denumirea de judeţ, iar în loc de comite pe cea de prefect. În urma intrării în vigoare a Legii de unificare administrativă din 1925, s-au pus bazele unei noi organizări a administraţiei locale. Judeţul Năsăud a fost împărţit în 6 plase: Bârgău, Lechinţa, Mocod, Sângeorz Băi, Năsăud şi Şieu şi 110 comune. Plasa Şieu cuprindea 23 comune: Ardan, Bârla, Budacul de Sus, Budacul de Jos, Buduş, Cucuteni pe Şieu, Domneşti, Dumitriţa, Gledin, Jeica, Lunca, Mărişelu, Monariu, Monor, Neţeni, Ragla, Ruştior, Sânioana, Sebeş, Simioneşti, Şieu, Şieuţ, Şoimuş. Pretorul stătea sub ordinele directe ale prefectului, el controla administraţia de la nivelul comunelor, controla finanţele şi salubritatea, era şeful poliţiei şi ofiţer al poliţiei judiciare. El trebuia să îndeplinească cerinţele cerute funcţionarilor publici la care se adăuga obligaţia finalizării unor studii de administraţie sau o vechime de 5 ani ca notar public. Prin decizia Ministerului de Interne nr. 2246 din 3 martie 1934, la cererea prefecturii s-au înfiinţat două plase, Plasa Centrală, cu reşedinţa în Bistriţa şi Plasa Lechinţa, cu reşedinţa în Lechinţa. Această împărţire administrativă s-a menţinut până în anul 1940, când 11 judeţe din N-V Transilvaniei, printre care şi judeţul Năsăud, au fost cedate Ungariei Hortiste, fapt ce va determina reluarea formelor de organizare anterioare anului 1918, astfel ia fiinţă comitatul Bistriţa Năsăud, împărţit în 4 plase: Plasa Bistriţa de Jos, Plasa Bistriţa de Sus, Plasa Năsăud, Plasa Rodna. O nouă rearondare administrativă s-a făcut la 1 aprilie 1948, când s-a introdus o nouă clasificare a localităţilor în: oraşe, comune suburbane, comune rurale şi satele componente repartizate în 6 plase, între care şi Plasa Şieu, cu 10 comune şi 20 de sate. Prin Legea nr. 5 din septembrie 1950 au fost înfiinţate Sfaturile Populare.

Documentele au fost preluate în anul 1962 şi 1981.

CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN BISTRIȚA-NĂSĂUD

Principalele documente sunt: instrucţiuni, ordine, procese-verbale, inventare şi bugete ale comunelor, corespondenţă, situaţii, care privesc administrarea plăşii, administrarea morilor, probleme edilitare, păşunatul, probleme agricole, probleme personal, controlul şi evidenţa străinilor, probleme de meserii, eliberări autorizaţii, exproprieri, stare civilă.

10 BN

Documentele nu se dau în cercetare, potrivit art. 30, alin c şi d. din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată în M.O. nr. 293 din 22 aprilie 2014

Documentele nu se dau în cercetare, potrivit art. 30, alin c şi d. din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată în M.O. nr. 293 din 22 aprilie 2014

română ; maghiară ; germană

latină, gotică

12 (prel. 1/1962) ; 286 (prel. 2/1981)

Legislaţie: 1. "Arondarea localităţilor din judeţul Năsăud în aprilie 1948", în "Buletinul Oficial al judeţului Năsăud", nr. 7/1948 2. „Az évi törvények gyüjtemenyi”, 1876-1886. 3. "Buletinul Gubernului Provincial pentru Marele Principat Transilvania"-1853 4. "Buletinul Oficial al R.P.R, 1950-1990; 5. „Colecţiune de legi, decrete, regulamente, 1944-1950”. 6. "Foaia legilor Proviciale şi a Guvernului pentru ţara de coroană Transilvania, an 1850, vol. II; 7. „Gazeta Oficială a Consiliului Dirigent'', 1918-1920. 8. Hamangiu,C, „Codul general al României-legi uzuale, 1919-1940. 9. "Împărţirea administrativă a teritorilor alipite pe judeţe, notariate şi comune în 1919", Bucureşti, 1919 10. "Legea de unificare administrativă din 14 iunie 1924", în C. Hamangiu, "Codul general al României. Legi noi de unificare.", vol. XI-XIII, pp. 338-403. 11. "Legea administrativă din 27 martie 1936", în C. Hamangiu, "Codul general al României. Legi noi de unificare.", vol.XXIV, pp. 342-402. 12. "Legea dministrativă din 14 august 1938", în C. Hamangiu, "Codul general al României. Legi noi de unificare.", vol.XXVI, pp. 1471-1577.

242

5.00

hârtie

CORNELIA VLAŞIN

ISAD(G)

2014