BN-F-00066

PRIMĂRIA ORAȘULUI NĂSĂUD

1851-1992

niv.Fond

PRIMĂRIA NĂSĂUD (1849-1925) ; PRIMĂRIA ORAȘULUI NĂSĂUD (1925-1949) ; SFATUL POPULAR AL ORAȘULUI NĂSĂUD (1950-1968) ; CONSILIUL POPULAR AL ORAȘULUI NĂSĂUD (1968-1989) ; PRIMĂRIA ORAȘULUI NĂSĂUD (1989-)

PRIMĂRIA ORAŞULUI NĂSĂUD (RO-Năsăud)

1849-

Tradiţia şi interesele autorităţilor politice aflate la conducere în diferite perioade istorice au imprimat oraşului Năsăud o evoluţie deosebită şi prea puţin cercetată.Dacă în perioada medievală Năsăudul a jucat un rol secundar în zonă, treptat, localitatea a prosperat, iar după înfiinţarea Regimentului II românesc de graniţă a devenit localitatea de reşedinţă a noii instituţii militare. Instituţia confiniară a inaugurat o organizare administrativă radical diferită de cea existentă în perioada anterioară. Din punct de vedere administrativ, cele nouă decenii de funcţionare a graniţei militare au însemnat un progres remarcabil, întreg sistemul administrativ a devenit mult mai bine organizat şi mai eficient în comparaţie cu perioada anterioară militarizării. În această perioadă, în anul1785, prin acordarea dreptului de târg săptămânal, localitatea a dobândit statutul de opidum ( Marktfleken), iar în 1832 a primit dreptul de a ţine alte două târguri provinciale, la 27 mai şi 15 octombrie. Patenta imperială din 24 martie 1861 a dispus organizarea teritoriului fostului Regiment II românesc de graniţă într-un district autonom, începând cu data de 15 aprilie 1861. Teritoriul districtului a fost împărţit în şase cercuri și reşedinţa în opidul Năsăud. Ca urmare a pactului dualist din anul 1867, Transilvania a fost înglobată din punct de vedere politic şi administrativ Ungariei și a pierdut orice formă de autonomie politică și administrativă. Statutul localităţilor (comune) a fost stabilit prin legea XVIII/1871. În sensul acesteia, Oficiul comunal (primăria) era compusă din mai mulţi membrii în funcţie de mărimea comunei. În comunele mari, cum era şi Năsăudul, personalul primăriei era format dintr-un jude, un subjude, patru până la opt senatori (juraţi), un notar, un casier, un colector de dare, un controlor şi un tutore public. Potrivit legii XXXIII/1876, vechile unităţi administrative, districtele şi scaunele au fost desfiinţate, locul lor a fost luat de un număr de 16 comitate. Districtul Năsăud, cu excepţia părţii anexate comitatului Turda, devenea până în anul 1918, parte componentă a comitatului Bistriţa-Năsăud, cu reședința la Bistriţa. Din acest moment şi până azi localitatea Năsăud și-a pierdut statutul de centru administrativ principal, gravitând mereu în orbita localităţii aleasă ca reşedinţă a noului comitat, Bistriţa. În perioada interbelică, schimbările intervenite în legislaţia administrativă au fost mai dese şi mai de esenţă decât în alte domenii ale vieţii social-economice, politice sau culturale. Legile administrative din perioada interbelică au fost: Legea de unificare administrativă din 14 iunie 1925; Legea pentru organizarea administraţiei locale din 3 august 1929; Legea administrativă din 1936; Legea administrativă din 1938. Data de 7 octombrie 1925 are o semnificaţie deosebită pentru Năsăud, deoarece prin Decretul regal nr. 2465 din 25 septembrie 1925, publicat în ,,Monitorul Oficial”, nr. 220 (în 7 octombrie 1925), localitatea - care până atunci a avut statut de comună mare - a fost organizată ca și comună urbană nereşedinţă (echivalentul oraşului de astăzi). După Dictatul de la Viena (30 august 1940), din 10 septembrie şi până în 25 noiembrie, oraşul Năsăud, ca de altfel toată Transilvania aflată sub ocupaţie maghiară, a trecut sub administraţie militară sovietică provizorie. În fruntea primăriei a fost numit un maior care conducea comunitatea prin ordonanţe. Prin măsurile administrative adoptate între anii 1949-1950 s-a trecut la organizarea administrativă de tip sovietic. În septembrie 1950, la raionarea administrativă a Republicii Populare Române, Năsăudul a fost declarat oraş de subordonare raională.

Documentele au fost preluate/inregistrate în ani 1957, 1982 ȘI 2018. În anul 1976 documentele au fost inventariate. Între anii 2008-2011 documentele au fost reinventariate și pregătite pentru microfilmare.

Primăria orașului Năsăud

Fondul păstrează unele din cele mai vechi documente din domeniu administraţiei, mai ales pentru perioada de până la 1918. Informaţiile se referă la conținutul reglementărilor administrative din statute, regulamente de organizare, funcţionarea aparatului administrativ; conținutul problemelor discutate în ședințele reprezentanței comunale; probleme juridice, referitoare la dreptul de proprietate, atât asupra clădirilor, cât şi a terenurilor şi pădurilor; probleme şcolare: dotări cu clădiri, liste cu elevii absenţi, procurarea de manuale şi rechizite şcolare; probleme sanitare şi sanitar veterinare, referitoare la epidemii şi epizotii, combaterea bolilor şi acordarea asistenţei sanitare; probleme de stare civilă: înregistrări nașteri, căsătorii, decese; succesiuni, tutelă şi acte de naţionalitate; probleme edilitare, referitoare la construcţii, sistematizare, străzi, poduri şi podeţe; probleme religioase, referitoare la cultele religioase şi relaţiile dintre acestea, financiare: bugetul, venituri şi cheltuieli, taxe şi impozite; rezultatul recensămintelor populaţiei şi animalelor; probleme agricole, legate de cultivarea pământului, specii de culturi, pomi fructiferi, creşterea animalelor; organizarea și funcționarea instalațiilor industriale și a micilor meșteșugari; aprovizionarea populației cu lemne de foc și pentru construcții; recrutări și situații militare ale rezerviștilor; conținutul listelor electorale și eventuale interdicții; angajarea, transferul, sau concedierea funcționarilor; afișe și programul manifestărilor culturale organizate în localitate.

Permanent.

Documentele primei preluări au fost ordonate structural-cronologic, pe următoarele grupe de probleme: juridic, proprietate, administrație, financiar, agricol, industrie-comerț, sanitar-veterinar, edilitare, silvicultură, populație, sanitar, armată, învățământ, culte, cultură, electorale, personal, tutelă, stare civilă, registre. Preluarea din anul 2018 a fost ordonată structural-cronologic, pe următoarele secțiuni: administrativ, agricol, contabilitate, personal, stare civilă, urbanism și registre.

10 BN

fără restricții

fără restricții

germană ; latină ; română

gotică, latină.

912 ; 1058

BN-F-00060 ADMINISTRAȚIA FONDURILOR GRĂNICEREȘTI NĂSĂUDENE ; BN-F-000003 PREFECTURA JUDEȚULUI NĂSĂUD ; BN-F-00322 SFATUL POPULAR AL ORAŞULUI NĂSĂUD ; BN-F-00071 SEDRIA GENERALĂ A DISTRICTULUI ROMÂNESC AUTONOM AL NĂSĂUDULUI ; BN-F-00280 SFATUL POPULAR AL RAIONULUI NĂSĂUD

1. „Ordinațiunea nr. 40 a cr. guvernator civil și militar din 7 decembrie 1849, pentru cr. comandanți militari de districte de la Cluj, Alba Iulia, Reteag, Odorheiu, Făgăraș și către comitele națiunii săsești pentru activitatea funcționară a aleșilor sătești”, în „Culegere de preînaltele patente împărătești ce au ieșit pentru Transilvania, asemenea și publicațiunile și ordinațiunile cr. guberniu civil și militar, cuprinzătoare de periodul de la 19 iulie 1849 până la sfârșitul lui februarie 1850”,1850, pp. 103-112. 2. Bâca Ioan, Onofreiu Adrian, „Evoluția administrativ-teritorială a județului Bistrița-Năsăud”, în „Revista Bistriței”, Bistrița, XX, 2006, pp. 340-371. 3. Berger Albert, „Urkunden-Regesten aus dem alten Bistrizer Archive von 1203 bis 1490”, Bistritz, 1893. 4. Boca Pompei, „Vechimea documentară a localităților din județul Bistrița-Năsăud: secolele XII-XIV”, în „File de istorie”, Bistrița, I, 1971, pp. 85-105. 5. Bolovan Ioan, Onofreiu Adrian, Rus Viorel, „Familiile din Năsăud în anul 1869. Contribuții de demografie istorică”, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2010. 6. Borgovan Vasile Gr, „Amintiri din copilărie1859-1873”, București-Brașov, 1907. 7. Drăganu Nicolae, „Toponimie și istorie”, Institutul de Arte Grafice „Ardealul”, Cluj, 1928. 8. Manoliu Sandu, „Icoana unei școli dintr-un colț de țară românesc. Anuarul Școlii Normale din Năsăud 1929-1930”, Năsăud, 1930. 9. Marțian Iulian, „Țara Năsăudului înainte de instituirea Regimentului de grăniceri”, Edit. Tip. „Cultura”, Năsăud, 1934. 10. „Monografia orașului Năsăud (1245-2008)”, vol. I, Ed. Napoca-Star, Cluj-Napoca, 2009; vol. II, Ed. Napoca-Star, Cluj-Napoca, 2013. 11. Mureșan Dumitru, Lăpușneanu Ioan, Maghiar Ovidiu, „Năsăudul sub teroarea timpului”, Ed. Karuna, Bistrița, 2011. 12. Onișor Victor, „Istoria dreptului român”, ed. II-a, Fondul Cărților Funduare, Cluj, 1925. 13. Onofreiu Adrian, „Mentalitatea năsăudeană în documente de arhivă”, în „Studii și cercetări etnoculturale”, Bistrița, XI, 2006, pp. 13-18. 14. „Poruncile Primăriei Năsăud 1863-1867”, nota asupra ediției, studiu introductiv și transcrierea textului poruncilor de Simion Lupșan și Adrian Onofreiu, Ed. Fundației „George Coșbuc”, Năsăud, 2001; ediția a II-a revăzută și adăugită, 2006. 15. Pavelea Traian, „Năsăudul. Repere istorice și culturale”, Ed. George Coșbuc, Bistrița, 2001. 16. „Primăria orașului Năsăud”, în „Îndrumător în Arhivele Statului. Județul Bistrița-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21, București, 1986, pp.69-81. 17. Tișca Emil, „Năsăudul de azi și ce ar trebui să se facă pentru ridicarea lui”, Bistrița, 1921. 18. Seni Ioan, „Năsăudenii și Marea Unire”, ed. a II-a, Ed. Napoca-Star, Cluj-Napoca, 2008. 19. Șotropa Virgil, Dr. Ciplea Alexandru, „Năsăudul”, Cultura Națională, București, 1923. 20. Șotropa Virgil, „Năsăudul de altă dată”, în „Arhiva Someșană”, Năsăud, nr. 19/1936, pp. 1-39.

2133

44.95

hârtie

ADRIAN ONOFREIU

ISAD(G)

2014, 2018