BN-F-00320

PRIMĂRIA COMUNEI TELCIU

1874-1949

niv.Fond

Primăria comunei Telciu (1849-1949)

PRIMĂRIA COMUNEI TELCIU (RO-Telciu)

1849-

Localitatea Telciu este atestată în actul de danie din 1440 al reginei Elisabeta a Ungariei către comitele secuilor, sub denumirea Chech . Aşezată pe cursul mijlociu al râului Sălăuţa, în depresiunea de la confluenţa cu Tecişorul, localitatea Telciu intră, în anul 1475, împreună cu satele de pe cursul superior al Someșului, sub stăpânirea magistratului Bistriţei. După înfiinţarea graniţei militare năsăudene (1762) la Telciu se afla sediul companiei a VI-a de infanterie precum şi sediul escadronului de cavalerie (dragoni). După desfiinţarea regimentului de dragoni şi militarizarea Văii Bârgăului în 1784, conform noii arondări a unităţilor regimentului de graniţă, Telciu a devenit sediul companiei a X-a. În 1770 a devenit sediu de batalion, iar din 1771 şi al regimentului, până în 1773 când s-a mutat la Năsăud. Primăria Telciu s-a constituit în baza Ordinațiunii nr. 40 a guvernatorului cezaro-crăiesc civil și militar din 7 decembrie 1849. În timpul Districtului Autonom al Năsăudului (1861-1876) localitatea Telciu a făcut parte din cercul Năsăud, fiind declarată comună mare cu notariat propriu. Comitatul Bistriţa-Năsăud, organizat în baza legii XXXIII/1876 care a lichidat vechile autonomii locale feudale și a pus bazele administrației moderne a Transilvaniei, era împărțit în 6 cercuri, Telciu aparținând de cel al Năsăudului. După unirea din 1918, conform Decretului IV al Consiliului Dirigent, vechea formă administrativă de comitat a fost înlocuită cu cea de județ iar cercul va fi înlocuit de plasă. În anul 1925, conform legii de unificare legislativă, Telciu a fost declarat comună rurală în componența plasei Năsăud din județul Năsăud. În anii 1940-1944, ca urmare a Dictatului de la Viena, administrația maghiară va impune legislația anterioară Unirii din 1918. În anul 1944 se revine la legislația interbelică și la vechea denumire a județului Năsăud. Conform deciziei nr. 374/1944 a Prefecturii județului Năsăud, comuna Telciu figurează cu notariat în cadrul plasei Năsăud, având arondat și Bichigiu. Din anul 1948, conform deciziei nr. 1505 a Prefecturii județului Năsăud, cătunul Fiad a fost declarat sat al comunei Telciu, iar localitatea Bichigiu a fost arondată comunei Coșbuc. În baza Legii Nr. 5 din 7 septembrie 1950 pentru raionarea teritoriului R.P.R, s-au înfiinţat Sfaturile Populare. Între 1950-1952 comuna Telciu, cu localitatea componentă Fiad, a făcut parte din regiunea Rodna. La organizarea administrativă din anul 1952 regiunea Rodna a fost desființată iar raionul Năsăud, între 1952-1968, a intrat în componența regiunii Cluj. Prin Legea privind organizarea administrativă din 1968 a fost introdusă organizarea teritorială pe județe, Telciu fiind comună componentă a județului Bistrița-Năsăud. În anul 1990, pentru unitățile administrativ-teritoriale comunale, orășenești și municipale s-a revenit la denumirea de primărie, purtată de aceste instituții până în 1949.

Documentele a fost preluată în anul 1982. Fondul a fost reinventariat în anul 2002.

Consiliul popular al comunei Telciu

Documentele conţin informaţii referitoare la : construcţia localului primăriei, probleme agricole şi silvice, stare civilă, inventarierea bunurilor instituţiilor publice din comună, evidența tinerilor incorporabili, bugete de venituri şi cheltuieli şi registre agricole.

Permanent.

cronologic pe probleme.

10 BN

fără restricții

fără restricții

română maghiară

latină

477

BN-F-00321 SFATUL POPULAR AL COMUNEI TELCIU BN-F-00003 PREFECTURA JUDEŢULUI NĂSĂUD BN-F-00720 COLECȚIA REGISTRELOR OFICIALE DE STARE CIVILĂ - PRIMĂRII

Legislație : 1. „Ordinațiunea nr. 40 a cr. guvernator civil și militar din 7 decembrie 1849, pentru cr. comandanți militari de districte de la Cluj, Alba Iulia, Reteag, Odorheiu, Făgăraș și către comitele națiunii săsești pentru activitatea funcționară a aleșilor sătești”, în „Culegere de preînaltele patente împărătești ce au ieșit pentru Transilvania, asemenea și publicațiunile și ordinațiunile cr. guberniu civil și militar, cuprinzătoare de periodul de la 19 iulie 1849 până la sfârșitul lui februarie 1850”,1850, pp. 103-112. 2. „Az 1871. Évi Tőrvénzek Gzűjteménze (Colecție de legi din 1871), Budapesta, 1908, pp. 176-219. 3. „Az 1876. Évi Tőrvénzek Gzűjteménze (Colecție de legi din 1876), Budapesta, 1876, p. 394. 4. „Az 1886. Évi Tőrvénzek Gzűjteménze (Colecție de legi din 1886), Budapesta, 1886, pp. 330-404. 5. „Decretul nr. IV al Consiliului Dirigent - Resortul de interne, privind statorirea unor denumiri româneşti în administrație şi justiţie” din 7 februarie 1919, în „Gazeta Oficială a Consiliului Dirigent” nr. 10 din 30 ianuarie (12 februarie )1919. 6. „Dezbaterile Senatului”, nr. 125, ședința din 22 martie 1925, pp.711-776. 7. „Legea de unificare administrativă a României” din 14 iunie 1925, în Hamangiu C., „Codul General al României”, vol. XVI,1922-1926, pp. 338-409. 8. „Legea pentru organizarea administraţiei locale” din 3 august 1929; în ibidem, vol XVII, 1929. pp.920-970. 9. „Legea administrativă” din 1938, în ibidem, vol. XXVI, 1938, pp. 1471-1528. 10. „Decizia nr. 8371 din 25 mai 1948 a Ministerului Afacerilor Interne referitoare la Decizia nr. 1505 din 1 aprilie 1948 a prefectului județului Năsăud de modificare a împărțirii administrative a acelui județ”, în „Monitorul Oficial” partea IB , nr. 128 din 4 iunie 1948. 11. „Legea nr. 17 asupra Consiliilor(sfaturi) populare” din 15 ianuarie 1949, în „Colecțiune de legi, decrete și deciziuni”, tomul XXVII, A,1-31 ianuarie, pp.141-152. 12. „Legea nr. 5 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române” din 7 septembrie 1950, în „Buletinul Oficial al Republicii Populare Române”, anul II, nr. 77, 1950. 13. „Legea privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Populare Române”, în ibidem, nr. 17-18, 1968. 14. „Legea nr. 2 pentru îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România”, în ibidem, nr. 15, 25 aprilie 1989. 15. „Decretul-Lege nr. 38 privind organizarea administrativă a teritoriului țării” din 22 ianuarie 1990, în „Monitorul Oficial al României”, nr. 14, 23 ianuarie 1990. 16. „Ordonanța de Urgență nr. 30 din 5 mai 2004, privind trecerea satului Bichigiu din componența comunei Coșbuc în componența comunei Telciu, județul Bistrița-Năsăud”, în ” Monitorul Oficial” nr.407 din 6 mai 2004. Izvoare edite : 1. Sigmirean Ioan, Onofreiu Adrian, „Istoria județului Bistrița-Năsăud în documente și texte”, Ed. Răsunetul, Bistrița, 2001. 2. ***„Contribuții documentare referitoare la situația economică a satelor năsăudene în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”, volum îngrijit de Simion Lupșan, Adrian Onofreiu, Ed. Mesagerul, Bistrița, 2007. 3. ***„Districtul Năsăud 1861-1876. Contribuții documentare”, volum îngrijit de Simion Lupșan, Adrian Onofreiu, Ed. Fundației „George Coșbuc”, Năsăud, 2003. Lucrări : 1. Bâca Ioan și Onofreiu Adrian, „Evoluția administrativ-teritorială a județului Bistrița-Năsăud”, în „Revista Bistriței”, XX, Bistrița 2006, pp. 349-369. 2. Bâca Ioan și Onofreiu Adrian, „Modele comparative de organizare administrativ-teritorială și instituțională a județului Bistrița-Năsăud”, în „Studii și cercetări etnoculturale”, XVI, Bistrița, 2011, pp. 451-476. 3. Dörner Anton, „Administrația Transilvaniei în perioada anilor 1867-1976”, în „Anuarul Institutului de Istorie George Barițiu din Cluj-Napoca”, XL, Cluj-Napoca, 2001, pp 105-116. 4. Pop Ștefan, „O pagină de istorie”, Tipografia Minerva, Bistrița, 1947. 5. Suciu Coriolan, „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, vol. II, Edit. Academiei R.S.R., București, 1967, p. 186. 6. Șotropa Valeriu, „Districtul Grăniceresc Năsăudean”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1975. 7. Tutula Vasile, „Comuna Telciu (1245-2004), un sat de pe Valea Sălăuței - Muza lui George Coșbuc , județul Bistrița-Năsăud , repere Monografice”, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2004. 8. ***„Îndrumător în Arhivele Statului. Județul Bistrița-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21”, București, 1988, pp. 136-139.

45

2.00

hârtie

DANA VĂRAN

ISAD(G)

2014

Public

Fără restricții

Nu este cazul

dosare generale (30 de ani)

30