BN-F-00750

ȘCOALA GENERALĂ SIGMIR

1944-1992

niv.Fond

Şcoala primară de stat Sigmir (1921-1948) ; Şcoala elementară Sigmir (1948-1963) ; Şcoala generală Sigmir (1964-2007)

ȘCOALA PRIMARĂ SIGMIR (RO-Sigmir)

1921-2007

Ca şi alte sate din jurul Bistriţei, satul Sigmir a fost colonizat de către saşi. O şcoală confesională evanghelică-reformată săsească a luat fiinţă şi la Sigmir. Numărul românilor din satele săseşti, printre care se număra şi Sigmir, a fost multă vreme redus. Din acest motiv la Sigmir nu a funcţionat o şcoală confesională românească. În anul 1914 la Sigmir trăiau numai 86 români. Şcoala Generală Sigmir s-a înfiinţat în anul şcolar 1921/1922. În funcţie de complexitatea procesului instructiv educativ, şcolile se împărţeau în perioada respectivă, ca şi astăzi, în trei categorii, de nivel elementar, mediu şi superior. Încă de la început Şcoala Generală Sigmir a fost o şcoală de nivel elementar. În funcţie de regimul acestora, şcolile puteau fi publice sau private. Şcoala Generală Sigmir a fost o şcoală publică. În primii ani după înfiinţare Şcoala Generală Sigmir a funcţionat în conformitate cu Legea din 1896 (Legea Poni), căreia i s-au adus modificări şi completări de către Spiru Haret în anii 1901, 1903, 1908 şi 1909. Alte legi şcolare au fost: Legea învăţământului primar al statului şi învăţământul primar – normal din 29 iulie 1924, Legea nr. 472 pentru organizarea şi funcţionarea învăţământului primar şi normal din 27 mai 1939, Decretul nr. 175 din 3 august 1948 al Ministerului Învăţământului Public, Legea privind învăţământul din 13 mai 1968, Legea educaţiei şi învăţământului din 26 decembrie 1978. Şcoala din Sigmir a purtat mai multe denumiri. La început ea s-a numit Şcoala primară de stat Sigmir. În intervalul 1948/1949 – 1963/1964 instituţia s-a intitulat Şcoala elementară Sigmir, iar începând cu anul şcolar 1964/1965 Şcoala generală Sigmir . Şcoala a funcţionat între anii şcolari 1945/1946 - 1947/1948 cu 7 clase, între anii şcolari 1948/1949 - 1958/1959 cu 4 clase, în anul şcolar 1959/1960 cu 5 clase, în anul şcolar 1960/1961 cu 6 clase, între 1961/1962 - 1963/1964 cu 7 clase, iar în intervalul 1964/1965 – 1989/1990 cu 8 clase . Din punct de vedere ierarhic Şcoala Generală Sigmir s-a subordonat în perioada 1944-1949 Revizoratului Şcolar al Judeţului Năsăud, în intervalul 1949-1950 Secţiei Învăţământ a Comitetului Provizoriu al Judeţului Năsăud, între 1950-1968 Secţiei Învăţământ a Sfatului Popular al Raionului Bistriţa şi între 1968-1992 Inspectoratului Şcolar al Judeţului Bistriţa-Năsăud. Până în anul şcolar 2006/2007 Şcoala Generală Sigmir a fost unitate independentă. Începând cu anul școlar 2007/2008 ea a devenit structură a Şcolii Generale Nr. 2 Bistriţa. Acest lucru însemna că şcoala nu avea director şi secretariat propriu, ea fiind arondată secretariatului Şcolii Generale Nr. 2 Bistriţa, iar una dintre învăţătoarele Şcolii Generale Sigmir era numită responsabil.

La desființare, arhiva școlii a fost predată către Școala generală nr. 2 Bistrița, de unde a fost preluată de către Arhivele Naționale în anul 2012.

Inspecţii şcolare, materiile studiate, frecvenţa elevilor şi rezultatele obţinute de către aceştia, organizării şcolii,personalul şcolii, înscrieea şi evidenţa elevilor, date statistice şcolare, probleme financiare.

Permanent

pe probleme, cronologic

10 BN

Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României pot fi consultate după 30 de ani de la crearea lor, conform art. 28 din „Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996-republicată” (M.O. nr. 293/22 aprilie 2014). Nu pot fi date în cercetare documentele a căror cercetare poate afecta interesele naționale, drepturile și libertățile cetățenilor, prin datele și informațiile pe care le conțin: documentele care pot leza drepturile și libertățile individuale ale cetățeanului, prevăzute în art. 30, (1), (2), a,b, și anexa 6 din „Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996-republicată” (M.O. nr. 293/22 aprilie 2014).

Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României pot fi consultate după 30 de ani de la crearea lor, conform art. 28 din „Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996-republicată” (M.O. nr. 293/22 aprilie 2014). Nu pot fi date în cercetare documentele a căror cercetare poate afecta interesele naționale, drepturile și libertățile cetățenilor, prin datele și informațiile pe care le conțin: documentele care pot leza drepturile și libertățile individuale ale cetățeanului, prevăzute în art. 30, (1), (2), a,b, și anexa 6 din „Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996-republicată” (M.O. nr. 293/22 aprilie 2014).

română

latină

954

BN-F-00039 INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI NĂSĂUD ; BN-F-00719 INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI BISTRIȚA-NĂSĂUD ; BN-F-00003 PREFECTURA JUDEŢULUI NĂSĂUD ; BN-F-00652 COMITETUL PROVIZORIU AL JUDEŢULUI NĂSĂUD ; BN-F-00341 SFATUL POPULAR AL COMUNEI SIGMIR ; BN-F-00281 SFATUL POPULAR AL RAIONULUI BISTRIȚA - secția învățământ

Legislație : 1. „Monitorul Oficial. Dezbaterile Adunării Naţionale Constituante a Deputaţilor”, nr. 110 din 29 iulie 1924. 2. „Colecţiune de legi şi regulamente”, tomul XVII, partea I, B, Legi, 1 mai-31 august 1939, legi nr. 428- nr. 610, Bucureşti, 1939. 3. „Colecţiune de legi, decrete şi deciziuni”. Tomul XXVI, 1-31 august. Decrete nr. 170-223, regulamente, deciziuni ale Consiliului de Miniştri, deciziuni ministeriale şi comunicate ministeriale, Bucureşti, 1948. 4. „Buletinul Oficial”, nr. 62, partea I, 13 mai 1968. 5. „Buletinul Oficial”, nr. 113, partea I, 26 decembrie 1978. ; Lucrări : 1. Albu Nicolae, „Istoria învăţământului românesc din Transilvania”, Blaj, 1944. 2. Scurtu Ioan, (coordonator), „Istoria Românilor”, vol. VIII, Bucureşti, 2003. 3. ***„Îndrumător în Arhivele Statului-Judeţul Bistriţa-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21”, Bucureşti, 1988, pp. 309-333.

232

3.00

hârtie

DORIN DOLOGA ; DANA VĂRAN

ISAD(G)

2014