Unitate de descriere
Trimite o sesizare referitoare la această cotă
ȘCOALA FUNDAȚIONALĂ PRIMARĂ PRUNDU BÂRGĂULUI
Date extreme: 1874-1909 / Cota UD: BN-F-00141 / Nivel: niv.Fond
Informații de identificare
Cotă
BN-F-00141
Titlu
ȘCOALA FUNDAȚIONALĂ PRIMARĂ PRUNDU BÂRGĂULUI
Datele extreme de creare
1874-1909
Nivelul descrierii
niv.Fond
Informații despre context
Nume creator/proveniența
Școala trivială din Prundu Bârgăului (1786-1872) ; Școala normală din Prundu Bârgăului (1872-1885) ; Şcoala fundaţională elementară din Prundul Bârgăului (1885-1909)
UD - Creator (Legătură)
ŞCOALA FUNDAŢIONALĂ PRIMARĂ PRUNDU BÂRGĂULUI (RO-Prundu-Bârgăului)
Datele extreme ale existenţei creatorului
1786-1909
Istoria instituţională/Nota biografică
Această şcoală a fost înfiinţată în anul 1786 sub denumirea de Şcoala trivială din Prundul Bârgăului. Şcolile triviale au funcționat în timpul Regimentului II românesc de graniţă în cele 5 centre ale companiilor regimentului astfel: în anul 1766 în Năsăud - mutată în 1837 la Telciu, Maieru - mutată în 1816 la Sângeorz şi Monor iar în anul 1786 în Zagra şi Prundul Bârgăului. Denumirea lor îşi are originea în aşa numitele „trivium” , şcoli din evul mediu, termen care definea cele trei principale materii de studiu : gramatica, dialectica şi retorica adaptate prin analogie la nevoile practice ale scopului pentru care au fost create : citirea, scrierea, calcularea. Şcolile triviale, ca şi şcoala normală din Năsăud, au fost înfiinţate prin contribuţia statului şi a grănicerilor şi erau susţinute din fondul de provente al Regimentului constituit din veniturile şi contribuţia directă a grănicerilor din cele 44 de comune ale regimentului şi administrate de o Comisie economico-militară. Exista şi o comisie şcolară formată din : un ofiţer de stat major, vicarul, capelanul regimentului şi directorul şcolii normale. După desfiinţarea Regimentului II românesc de graniţă în 1851, şcolile triviale au fost susţinute din fondul de provente devenit fond civil şi transferat în administrarea organelor financiare ale statului. Deşi contribuţia comunelor din Valea Bârgăului şi Monorului la fondul de provente, devenit în 1862 fond şcolar central, a fost recuperată abia în 1872, între anii 1862-1872 Şcoala trivială din Prundul Bârgăului şi cea din Monor au fost susţinute şi ele din Fondul şcolar central, pe care restul comunelor reuşiseră să-l obţină în 1862. În baza decretului regesc nr. 829 din 4 mai 1864 urmat în acelaşi an de ordinul ministerului de culte austriac, şcolile triviale au fost reorganizate pentru a corespunde noilor cerinţe. Astfel şcolile triviale au fost unite cu şcolile comunale din localitatea respectivă formând împreună 3 clase cu planul de învăţământ al claselor I-III al școlii normale pentru ca şcolarii care terminau cele 3 clase să poată trece, direct în clasa a IV-a a Şcolii normale. Învăţătorul clasei I era al şcolii comunale şi susţinut din fondul şcolar comunal iar cei doi învăţători ai şcolii triviale ( clasa II şi III ) îşi primeau salariile din fondul şcolar central. Limba de predare era româna. În anul 1872 Școala trivială din Prundu Bârgăului a fost transformată în şcoală normală cu 4 clase după modelul Şcolii normale din Năsăud, iar şcoala se va numi până în 1885 Şcoala normală din Prundu Bârgăului. Din 1885 denumirea a fost schimbată în Şcoala fundaţională elementară din Prundul Bârgăulu iar în 1909 școala a fost desfiinţată şi învăţătorii pensionaţi.
Istoricul unității de descriere
Documentele a fost preluate/înregistrate în anul 1957, iar în anul 2003 ale fost fondate, reordonate, inventariate și pregătite pentru microfilmare.
Informații despre conținut și structură
Cuprinsul pe scurt
Principalele informațiile sunt : ordine şi circulare de la forurile şcolare superioare, probleme de personal, administrarea localului școlii, eliberarea de adeverinţe, desfăşurarea procesului de învăţământ, organizarea de examene şi serbări şcolare, date statistice referitoare la elevii şi corpul didactic al şcolii, liste şi tabele cu elevii, orare și programe școlare, recensăminte şcolare, ședinţe ale corpului didactic şi senatului şcolar, frecvența la ore și situația la învățătură a elevilor.
Evaluare, distrugere,termene de păstrare
Permanent.
Sistem de ordonare
structural cronoligic.
Condiții de acces și utilizare
Clădire Arhivă
10 BN
Condiții de acces
fără restricții.
Condiții de copiere
fără restricții.
Limba
maghiară ; română
Grafia
latină
Instrument evidență/informare
137
Informații despre materiale complementare
Unităţi de descriere conexe
BN-F-00060 ADMINISTRAŢIA FONDURILOR GRĂNICEREŞTI NĂSĂUD, DOS 1010 ; BN-F-00154 PROTOPOPIATUL ORTODOX ROMÂN BISTRIȚA ; BN-F00155 EPITROPIA ȘCOLII NORMALE FUNDAȚIONALE ORTODOXE PRUNDU BÂRGĂULUI ; BN-F-00678 ȘCOALA CONFESIONALĂ ORTODOXĂ PRUNDUL BÂRGĂULUI ; BN-F-00007 OFICIUL PAROHIAL ORTODOX ROMÂN PRUNDU BÂRGĂULUI
Bibliografie
1. Albu Nicolae, „Istoria învăţământului românesc din Transilvania”, Blaj, 1944. 2. Dan Aurelia, „Școlile grănicerești năsăudene (1851-1918)”, Ed. Presa Universitară Clujană, Cluj -Napoca, 2012. 3. Nemeș Viorel, „Monografia istorică a comunei Prundu Bârgăului”, (lucrare în manuscris la Serviciul județean Bistrița-Năsăud al Arhivelor Naționale). 4. Şotropa Valeriu, „Districtul grăniceresc năsăudean”, Ed. Dacia, Cluj,1975. 5. Șotropa Virgil și Drăgan Nicolae, „Istoria școalelor năsăudene”, Năsăud, 1913. 6. Ureche Lazăr, „Fondurile grănicereşti năsăudene (1851-1918)”, Cluj, 2001. 7. ***„Instrument fundațional pentru institutele de învățământ și educație din districtul Năsăudului în Transilvania”, Cluj, 1872. 8. ***„Îndrumător în Arhivele Statului-Judeţul Bistriţa-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21”, Bucureşti, 1988, pp. 309-333.
Informații despre caracterizarea fizică a UD
Număr u.a.
170
Metri liniari
1.30
Tip/suport material arhivistic
hârtie
Informații despre responsabilitate
Identificatorul instituției și persoanei responsabile pentru descriere
DANA VĂRAN
Reguli și convenții utilizate
ISAD(G)
Datele creării, revizurii sau ștergerii
2014
Descriptori
Legături cu alte cote
Titlu
Date extreme
Tip legătură