BN-F-00115

COLECȚIA PERSONALĂ BAZIL BUZDUG

1798-1872

niv.Fond

Buzdug, Vasile

BUZDUG, VASILE (RO-Rusu Bârgăului*

1827-1876

11.12.1827

10.06.1876

S-a născut la data de 11 decembrie 1827 în localitatea Rusu Bârgăului, din părinţii Toader - viitor protopop ortodox al Văii Bârgăului - şi Raveca Buzdug. S-a format la Şcoala Normală din Năsăud şi Institutul de Creştere Militar şi s-a distins prin rezultate bune la învăţătură. Dacă nu a urmat traiectul formării iniţiale ca teolog, Vasile Buzdug s-a dedicate carierei publice în administraţie şi apoi, justiţie. Din „fişa postului” reţinem traiectul său în cele două domenii astfel: în administraţie: ca şi practicant la Bistriţa, Dej și Gherla, din 1 mai 1850 - 4 martie 1852; ca şi cancelist judecătoresc în Gherla și Beclean, cu aplicare la Tribunalul criminal din Bistriţa, din 4 martie 1852 - 30 nov. 1854; ca şi cancelist definitiv la Pretura mixtă din Beclean şi Hidalmaş ( Hida), cu aplicare exclusivă în afacerile judecătoreşti de concept, din 30 nov. 1854-1 mai 1861; din 1 mai 1861 până în ianuarie 1863, ca jude ales de cerc, în Prundu Bârgăului. Şi-a început activitatea în justiţie la Judecătoria Singulară din Năsăud ca referent până în 5 august 1867, când a fost ales asesor sedrial în Năsăud. Odată cu separarea justiţiei de administraţie, prin legile de organizare judecătorească nr. IV/1869 despre exercitarea puterii judecătoreşti, XXXI/1871 privind organizarea judecătoriilor de plasă de primă instanţă şi XXXII/1871 despre înfiinţarea tribunalelor şi judecătoriilor de plasă de primă instanţă, s-a reorganizat şi activitatea justiţiei în Districtul Năsăud. La judecătoria Rodna, cu reşedinţa în Prundu Bârgăului, funcţiona ca sub-jude, Vasile Buzdug. Aici şi-a desfăşurat activitatea până la 31 iulie 1875, când au fost desfiinţate organele judecătoreşti locale, iar competenţa tribunalului din Năsăud, desfiinţat şi el - a fost trecută la Tribunalul din Bistriţa. A debutat ca membru ales în şedinţa reprezentanţilor comunităţilor foste grănicereşti din 19 aprilie 1864, când s-a reorganizat Comitetul administrator de fonduri şcolare, al cărui membru a devenit, alături de alţi reprezentanţi ai cercului Bârgăului. Un an mai târziu, în adunarea generală a Comitetului fondurilor şcolare din 28 august 1865, a fost ales cu vot unanim ca asesor în Comisia administratoare de fonduri şcolare. În şedinţa din 4 decembrie 1867 de reorganizare a Comisiei administratoare de fonduri şcolare a fost ales asesor, alături de nume cu rezonanţă în District: Ioachim Mureşan, Maxim Lica, Florian Porcius, Nistor Ganea, Toader Ionaşc, sub preşedinţia lui Ioan Florian. Scopul lor declarat era de a lucra „pentru binele comun, în interesul tinerelor noastre instituţii de învăţământ”. Urmează o perioadă de pauză, determinată de agendele multe şi drumurile la Pesta, în cauza proprietăţilor grănicereşti, apoi, o perioadă de recluziune, începând cu 11 noiembrie 1875, motivată de faptul că „locuitorii Văii Bârgăului vreau o nouă alegere a membrilor Comitetului grăniceresc”.La 6 aprilie 1876 a fost validat ca reprezentant al cercului Borgoului în Comitetul administrativ de fonduri şcolare şi a fost confirmat ca membru, alături de Nicolae Rusu, Teodor Vrăsmaş, Iacob Turja, Dănilă Lica şi Ioan Parasca. În toamna anului 1868 a participat la Congresul Naţional bisericesc al bisericii ortodoxe române din Transilvania de la Sibiu, fiind ales şi membru al Sinodului Arhidiecezan. S-a stins timpuriu, la vârsta de 49 de ani „în data de 10 iunie 1876, stil vechi, joi seara la 8 ore”. Slujba de înmormântare a fost oficiată de preoții Atanasiu Chifa din Cuşma, Vasile Pavel din Borgo Bistriţa, Simion Flămând Macedon din Borgo Suseni şi Soneriu Orban din Borgo Mijloceni.

Fondul a fost preluat / înregistrat în anul 1957.

În fond se regăseşte corespondenţa oficială a lui Bazil Buzdug cancelist şi subjude în Prundu - Bârgăului, purtată cu Alexandru Bohăţel, căpitanul suprem al districtului Năsăud, o parte din corespondenţa Regimentului II românesc de graniţă din anii 1799-1847, protocoale ale şedinţelor Fondurilor grănicereşti din Năsăud pe anii 1862-1865, dar și acte referitoare la Protopopiatul ortodox al Văii Bârgăului.

Permanent.

Pe probleme.

10 BN

Fără restricții.

Fără restricții.

română ; maghiară ; germană

chirilică, gotică, maghiară veche

111

1. Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud, fondurile: BN-F-00051 „Colecția personală Iulian Marțian”, dos. 23/C/8. BN-F-00053 „Colecția personală Ioachim Mureșan”, dos. 190, 327. BN-F-00055 „Colecția registrelor parohiale de stare civilă”, reg. 1046, 1053. BN-F-00060 „Administrația fondurilor grănicierești năsăudene”, dos. 282. BN-F-00071 „Sedria generală a Districtului românesc autonom al Năsăudului”, dos. XV/3/1864. BN-F-00139 „Școala normală primară Năsăud”, reg. 60. BN-F-00154 „Protopopiatul ortodox român al Bistriței”. BN-F-00642 „Colecția personală Anton Coșbuc”, dos. 76. 2. Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Timiș, fondul: TM-F-00052 „Colecția de documente din achiziții și donații”, dos. 33-65.

1. Bolovan, Ioan, Onofreiu, Adrian, Rus, Viorel, „Familiile din Năsăud în anul 1869. Contribuții de demografie istorică”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2010, pp. 422, 451. 2. Buta Mircea Gelu, „Vlăstarul unei familii ilustre, pr. prof. Andrei Buzdug (1891-1939), în „Anuarul Bârgăuan. Știință, cultură, arte, literatură”, anul V, nr. 5, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2015, pp. 165-171. 3. Ciuruș, Teodor, „Din însemnările lui Vasile Buzdug”, în „Arhiva Someșană”, 24/1938, pp. 215-219. 4. Onofreiu, Adrian, „Vasile Buzdug”, în „Anuarul Bârgăuan. Știință, cultură, arte, literatură”, anul I, nr. 1, 2011, pp. 40-61. 4/a. „Familia Buzdug din Rusu Bârgăului. File risipite sau „îndeletnicirea” consemnărilor istorice”, în Idem, anul VI, nr. 6, 2016, pp. 88-101. 5. Poenaru Ion, „O prețioasă colecție muzeală nepierdută”, în „Arhiva Someșană”, seria a II-a, Nr. XI, 2012, Năsăud, pp. 225-240. 6. Văran Dana, „Familia protopopilor Buzdug din Rusu Bârgăului”, în „Anuarul bârgăuan. Științe, cultură, arte, literatură”, anul I, nr. 1, 2011, pp. 36-39. 7. Văran Dana, „Motive de divorț în timpul regimentului de graniță năsăudean. Argumentele furirului Petre Tănase din Susenii Bârgăului contra soției sale Nazaria Buzdug”, în „Arhiva Someșană” seria III, nr. 10, 2011, pp.19-34.

7

0.30

hârtie

ANDREEA SALVAN

ISAD(G)

2014