BN-F-00575

COMITETUL JUDEȚEAN P.C.R. AL JUDEȚULUI NĂSĂUD

1945-1950

niv.Fond

Comitetul județean Năsăud al Partidului Muncitoresc Român

COMITETUL JUDEŢEAN P.C.R. AL JUDEŢULUI NĂSĂUD (RO-Bistriţa)

1945-1950

Teritoriul judeţului Năsăud a fost inclus, începând cu luna octombrie 1944, în zona de operaţiuni militare coordonată de Comandamentul General al Etapelor. Judeţul a fost administrat autonom, prefectul a trecut asupra sa atribuţiile ministerelor şi a guvernului central de la Bucureşti. Situaţia a durat până în aprilie 1945, când a fost restaurată administraţia românească. În acest context, s-a desfăşurat şi acţiunea de instituire în judeţ a organizării Partidului Muncitoresc Român. Primul raport al Comitetului Judeţean Năsăud arăta că partidul s-a organizat la nivelul judeţului începând cu 7 decembrie 1944. La începutul anului 1945, partidul avea 10 membrii şi doi candidaţi în Bistriţa şi 2 membrii şi doi candidaţi în judeţ. Pentru a îmbunătăţi situaţia, direcţiile de acţiune au fost reorganizare, cu accent pe controlul Frontului Plugarilor - organizaţie controlată de partid – organizarea unei şcoli de cadre, dezvoltarea propagandei, îndeosebi la sate, prin organizarea de şezători educative. O altă modalitate de acţiune a fost aceea de coordonare şi impunere a propriei orientări în cadrul alianţei Frontul Naţional Democrat. Organizarea partidului a fost dificilă, datorită situaţiei generale aparte a judeţului, cât şi a permanentei contrabalansări a viitorului Transilvaniei, în cadrul viitoarei conferinţe de pace de după război. Pe de o parte, s-a câştigat sprijinul minorităţii maghiare, pe de altă parte, a persistat starea de nesiguranţă datorată acestei probleme, pentru populaţia majoritar românească. S-a adăugat situaţia specifică a zonei muntoase a judeţului, unde tradiţia proprietăţii comunitare – provenită din sistemul graniţei militare austriece – era foarte prezentă în atitudinea şi comportamentul locuitorilor. De acea, şi organizarea a fost mai uşoară în zonele mai înapoiate şi sărace, cu o masă de lumpenproletari. La sfârşitul anului 1945, organizaţia judeţeană Năsăud a Partidului Muncitoresc Român număra 1.185 de membrii, din totalul populaţiei, de 130.000 locuitori; alte forţe politice erau reprezentate astfel: Frontul Plugarilor, 19.500, Uniunea Populară Maghiară, 2.805, Uniunea Tineretului Muncitoresc, 740. Ca rezultat al propagandei susţinute şi a unor măsuri economice de efect – pentru judeţul Năsăud, aplicarea Reformei Agrare din 1945 a avut o importanţă deosebită, datorită suprafeţelor mari de teren rămase de la saşi şi distribuite în baza acestei legi – cât şi a subordonării organismelor politice, sindicale şi a altor forme asociative, partidul a ajuns la sfârşitul anului 1946 la un număr de 4.871 de membrii. Câştigarea alegerilor – după modelul cunoscut în întreaga ţară – la 19 noiembrie 1946 - a marcat evoluţia organizaţiei şi la nivelul judeţului Năsăud. Partidul şi-a structurat mai bine forma organizatorică, prin secţiile organizatorică, cadre, organizaţii de masă, sindicală, educaţie politică, administrativ-financiară, tineret, femei, ţărănească şi la nivelul plaselor; practic, a reuşit să pătrundă în toate domeniile şi categoriile sociale-economice și să și le subordoneze. La sfârşitul anului 1947, partidul avea 6.407 membrii. Perioada anilor 1948-1950 a redus numărul acestora, în urma acţiunii comisiei judeţene de verificare a membrilor de partid. După încetarea activităţii acesteia, situaţia partidului în judeţul Năsăud arăta faptul că acesta era deja o forţă manifestă în toate domeniile şi în primul rând, deţinea şi exercita deja rolul conducător în cadrul sistemului politic și social economic și în județul Năsăud.

Documentele au fost preluate în anul 1993.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud.

Informaţiile din documente se referă la structura organizatorică, evoluția numărului de membrii, activitatea de propagandă, modul de acţiune şi rezultatele obţinute de fiecare secţie, implicarea în viaţa social-economică şi politică a judeţului, exercitarea rolului de conducere în administraţie şi relaţiile cu celelalte forţe politice.

Documentele au fost ordonate cronologic, iar în cadrul anilor, pe secțiile și sectoarele din compunerea structurii organizatorice.

10 BN

Conform articolului 30 şi a anexei nr. 6 ale Legii 16 din anul 1996 a Arhivelor Naţionale republicată.

Conform articolului 30 şi a anexei nr. 6 ale Legii 16 din anul 1996 a Arhivelor Naţionale republicată.

română

latină

635 ; 812

1. Archiudean Dănuț, „Ocupația sovietică și instaurarea regimului comunist în județul Bistrița-Năsăud. Evoluția P.C.R 1945-1947”, în „Anuarul Asociației Profesorilor de Istorie din România-filiala Bistrița-Năsăud”, Bistrița, 3, 2008, pp. 53-63. 2. Arhivele Naționale ale României, „Copilăria comunismului românesc în arhiva Cominternului”, coord. Alina Tudor-Pavelescu, București, 2001. 3. Arhivele Naționale ale României, „România. Din viața politică. Documente. 1950”, București, 2002. 4. Deletant Denis, „România sub regimul comunist”, Fundația Academia Civică, Biblioteca Sighet, București, 1997. 5. „Dicționar politic”, Ed. Politică, București, 1975. 6. „Dicționar de filozofie”, Ed. Politică, București, 1978. 7. Frunză Victor, „Istoria comunismului în România”, ediția a III-a, EVF, București, 1999. 8. „Istoria comunismului din România (1945-1965)”, Comisia Prezidențială pentru analiza Dictaturii Comuniste din România, volum editat de Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goșu, Ed. Humanitas, București, 2009. 9. „Istoria României în date”, coord. Dinu C. Giurescu, Ed. Enciclopedică, București, 2003. 10. Onofreiu Adrian „Factori de influență politică în activitatea prefecturii județului Bistrița-Năsăud”, în „Revista Bistriței”, Bistrița, XII-XIII, 1999, pp. 403-413. 11. Idem, „Naționalizări în județul Năsăud”, în Ibidem, XV, 2001, pp. 323-349. 12. Idem, „Orașul Bistrița în timpul administrației militare sovietice (13 octombrie 1944-13 martie 1945). Mărturii documentare”, în Ibidem, XVI, 2002, pp. 355-377. 13. Idem, „Activitatea Comisiei Județene Năsăud de verificare a membrilor Partidului Muncitoresc Român. Mărturii documentare (1949-1950)”, XVIII, 2004, pp. 375-395. 14. Idem, „Consiliul Județean, instituție autonomă a județului Năsăud (13 decembrie 1944-23 februarie 1945), în Ibidem, XX, 2006, pp. 331-349. 15. Idem, „Problema saşilor în dezbaterile Consiliului Politic al județului Năsăud (1945-1947). Mărturii documentare”, în „Sașii transilvăneni între statornicie și dezrădăcinare” editori, Corneliu Gaiu, Valentin Orga, Bistrița, 2006, pp. 355-372. 16. Pavelescu-Tudor Alina, „Politica de cadre a Partidului Muncitoresc Român 1948-1955”, București, 2006. 17. Păiușan Cristina, Ion Dorin Narcis, Retegan Mihai, „Regimul comunist din România. O cronologie politică (1945-1989), Ed. Tritonic, București, 2002. 18. Rus Viorel, „Rezistența anticomunistă în județul Bistrița-Năsăud (1945-1989), Ed. Cutova, Bistrița, 2005. 19. Rus Viorel, „Tragicul destin al sașilor din județul Bistrița-Năsăud la sfârșitul celui de al doilea război mondial și în anii comunismului”, ”, în „Revista Bistriței”, Bistrița, XXVII, 2013, pp. 267-340. 20. Scropan Costin, „Istoria României. Enciclopedie”, Ed. Nemira, București, 1997. 21. Tismăneanu Vladimir, „Stalinism pentru eternitate”, Ed. Polirom, Iași, 2005. 22.Totir Constantin, „Catalogul dascălilor și învățăceilor uciși în lupta împotriva comunismului”, Ed. „George Coșbuc”, Bistrița, 2005. 23. Uilăcan Iosif, „Județul Năsăud în anul 1946”, în „Revista Bistriței”, Bistrița, XXVII, 2013, pp. 267-340.

107

2.45

hârtie

ADRIAN ONOFREIU

ISAD(G)

2014