BN-F-00617

ORGANIZAȚIA JUDEȚEANĂ NĂSĂUD A PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT DIN ROMÂNIA

1945-1947

niv.Fond

ORGANIZAȚIA JUDEȚEANĂ NĂSĂUD A PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT DIN ROMÂNIA

ORGANIZAȚIA JUDEȚEANĂ NĂSĂUD A PARTIDULUI SOCIAL DEMOCRAT DIN ROMÂNIA (RO-Bistrița)

1944-1948

Ideile socialiste au pătruns în România prin intermediul tinerilor care își făceau studiile în străinătate. La 31 martie 1893 a fost fondat Partidul Social - Democrat al Muncitorilor din România (PSDMR). Programul adoptat, inspirat din scrierile lui Gherea și de programul social-democraților germani, definea rolul PSDMR ca reprezentant al proletariatului român. Principalele direcții de acțiune ale partidului erau instituirea votului universal, adoptarea unei legislații a muncii și reforma radicală a sistemului agrar în favoarea țărănimii, organizarea învățământului gratuit obligatoriu, garantarea dreptului la întrunire, instituirea impozitului progresiv pe venit, descentralizarea și autonomia comunală. În 1899 partidul s-a destrămat, iar cluburile muncitorești au fost desființate. La 31 ianuarie 1910 a fost înființat Partidul Social Democrat Român (PSDR). Legăturile cu alte partide social-democrate au fost întărite prin participarea la Congresele Internaționalei a II-a de la Basel (1912) și Copenhaga (1913), unde au fost adoptate rezoluții pacifiste. PSDR a salutat Marea Unire din 1918, solicitând democratizarea țării și transformarea ei într-o societate socialistă. În decembrie 1918, PSDR și-a schimbat denumirea în Partidul Socialist, dar din rândurile sale s-au desprins mai multe facțiuni și grupuri disidente. Congresul din 7 mai 1927 a hotărât centralizarea întregii mișcări socialiste prin constituirea Partidului Social-Democrat (PSD). În perioada dictaturii regale, PSD și-a continuat activitatea în ilegalitate, sub conducerea lui Constantin-Titel Petrescu. După 23 august 1944, PSD a fost implicat în constituirea primelor cabinete provizorii, dar la instalarea guvernului Petru Groza, în martie 1945, Constantin Titel Petrescu și alți lideri regionali ai PSD au refuzat să participe. PSD era în pragul scindării deoarece o parte a socialiștilor doreau o colaborare cu comuniștii. La Conferința din decembrie 1945, în urma hotărârii majorității delegaților de a merge în alegerile parlamentare pe liste comune cu PCR, Constantin Titel Petrescu și susținătorii săi au părăsit PSDR constituindu-se apoi, în mai 1946, în Partidul Social-Democrat Independent (PSDI). În manifestul PSDI se arăta că partidul este promotorul adevărat al social democrației românești. În februarie 1948 PSD a fuzionat cu PCR în cadrul Partidului Muncitoresc Român (PMR). Două luni mai târziu, liderii PSD au fost arestați, fapt care a cauzat dispariția partidului din viața politică. În judeţul Năsăud organizaţia Partidului Social Democrat s-a reorganizat în decembrie 1944; secţiunile din cadrul plaselor au fost constituite în vara şi toamna anului 1945. Aderenţii erau în principal din rândul industriaşilor, meseriaşi, lucrători, intelectuali, funcţionari. În 3 martie 1946, în adunarea generală extraordinară s-au ales doi candidaţi pentru alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946. Delegaţi au participat şi la Congresul General de la Bucureşti, din 10 martie 1946. Fricţiunile dintre membrii acestui partid şi cei din Partidul Muncitoresc Român şi Frontul Plugarilor s-au făcut simţite şi la Bistriţa, mai ales în preajma şi în timpul alegerilor parlamentare. După aceste alegeri, partidul şi-a orientat activitatea spre a obţine numirea a cât mai mulţi membrii în comisiile interimare judeţene şi săteşti. Frământările legate de perspectiva unificării cu Partidul Muncitoresc Român au fost făcute cunoscute la Congresul General din 4-8 octombrie 1947, de către delegatul organizaţiei judeţului Năsăud. Un ultim raport privind situaţia numerică şi organizatorică a partidului, întocmit la data de 8 ianuarie 1948 arăta că toate secţiile, atât din oraşul Bistriţa, cât şi din localităţile judeţului, erau „fără sediu şi fără inventar”, ceea ce spune totul despre situația partidului.

Documentele au fost preluate în anul 1993.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud.

Informaţiile conţinute în documente de referă la structura organizatorică, evoluţia numărului de membrii, caracterizări ale candidaţilor pentru alegerile generale parlamentare din 19 noiembrie 1946, conţinutul instrucţiunilor şi circularelor primite de la Comitetul Central din Bucureşti, fricţiunile în relaţia cu celelalte forţe politice din judeţ, îndeosebi cu Partidul Muncitoresc Român şi Frontul Plugarilor.

Permanent.

cronologic pe probleme

10 BN

fără restricții

fără restricții

română

latină

677

BN-F-00575 COMITETUL JUDEȚEAN AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN NĂSĂUD

1. Archiudean Dănuț, „Ocupația sovietică și instaurarea regimului comunist în județul Bistrița-Năsăud. Evoluția P.C.R 1945-1947”, în „Anuarul Asociației Profesorilor de Istorie din România-filiala Bistrița-Năsăud”, Bistrița, 3, 2008, pp. 53-63. 2. „Dicționar politic”, Ed. Politică, București, 1975. 3. „Dicționar de filozofie”, Ed. Politică, București, 1978. 4. Frunză Victor, „Istoria comunismului în România”, ediția a III-a, EVF, București, 1999 5. „Istoria comunismului din România (1945-1965)”, Comisia Prezidențială pentru analiza Dictaturii Comuniste din România, volum editat de Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goșu, Ed. Humanitas, București, 2009. 6. „Istoria României în date”, coord. Dinu C. Giurescu, Ed. Enciclopedică, București, 2003. 7. Onișoru Gheorghe, „Alianțe și confruntări între partidele politice din România (1944-1947)”, FAC, București, 1996. 8. Idem, „România în anii 1944-1948”, FAC, București, 1998. 9. Onofreiu Adrian „Factori de influență politică în activitatea prefecturii județului Bistrița-Năsăud”, în „Revista Bistriței”, Bistrița, XII-XIII, 1999, pp. 403-413. 10. Păiușan Cristina, Ion Dorin Narcis, Retegan Mihai, „Regimul comunist din România. O cronologie politică (1945-1989), Ed. Tritonic, București, 2002. 11. „România 1945-1989. Enciclopedia regimului comunist. Instituții de partid, de stat, obștești, și cooperatiste”, Institutl Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2012. 12. Scropan Costin, „Istoria României. Enciclopedie”, Ed. Nemira, București, 1997. 13. „Strategii și politici electorale în alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946”, Centrul de Studii Transilvane, Fundația Culturală Română, Documenta, V, Cluj-Napoca, 1998. 14. Țârău Virgil, „Alegeri fără opțiune. Primele scrutinuri parlamentare din Centrul și Estul Europei după cel de al Doilea Război Mondial”, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2005. 15 . Uilăcan Iosif, „Județul Năsăud în anul 1946”, în „Revista Bistriței”, Bistrița, XXVII, 2013, pp. 267-340.

3

0.15

hârtie

ADRIAN ONOFREIU

ISAD(G)

2014