BN-F-00593

COMITETUL JUDEȚEAN NĂSĂUD AL UNIUNII FEMEILOR DEMOCRATE DIN ROMÂNIA (U.F.D.R.)

1948-1950

niv.Fond

COMITETUL JUDEŢEAN NĂSĂUD AL UNIUNII FEMEILOR DEMOCRATE DIN ROMÂNIA (U.F.D.R.)

COMITETUL JUDEŢEAN NĂSĂUD AL UNIUNII FEMEILOR DEMOCRATE DIN ROMÂNIA (U.F.D.R.) (RO-Bistrița)

1948-1950

Uniunea Femeilor Democrate din România (UFDR) a fost înfiinţată în data de 3 ianuarie 1948, în urma unei dezbateri la care au participat reprezentantele următoarelor organizaţii feminine: Uniunea Femeilor Antifasciste din România, Federaţia Democrată a Femeilor din România, Organizaţia de Femei din Apărarea Patriotică, Asociaţia Soţiilor de Militari din Armata Română, Femeile din Organizaţiile Sindicale, Organizaţia de Femei din Frontul Plugarilor, Organizaţia de Femei din Uniunea Patriotică Maghiară. Înfiinţarea UFDR a fost o consecinţă directă a directivelor trasate la în noiembrie 1945, la Stockholm, în cadrul Congresului Mondial al femeilor, de către Comitetul Executiv al Federaţiei Internaţionale a Femeilor Democrate. Faţă de atitudinea organizaţilor anterioare, Uniunea Femeilor Democrate din România prezenta o radicalizare a discursului. Uniunea avea ca scop declarat: „zădărnicirea încercărilor imperialiştilor de a dezlănţui un nou măcel şi de a lovi în suveranitatea naţională a popoarelor”, „asigurarea păcii şi democraţiei”. Totodată era condamnat şi trecutul care, conform propagandei comuniste, „a însemnat exploatare nemiloasă, ţinerea în întunericul neştiinţei, lipsirea de drepturi şi azvârlirea ţării într-un război criminal împotriva URSS”. Alături de aceste deziderate de ordin general, organizaţia milita şi pentru îmbunătăţirea nivelului de viaţă socială şi culturală a femeii, combaterea analfabetismului, drepturi egale pentru femei şi bărbaţi, îmbunătăţirea vieţii femeilor din mediul rural, drepturi egale pentru copii legitimi şi pentru cei nelegitimi, crearea unor cursuri de calificare şi specializare, dar şi cursuri tehnice superioare. Conducerea Uniunii a fost asigurată de Ana Pauker (preşedinte de onoare), Constanţa Crăciun (preşedinte), Maria Rosetti (vicepreşedinte) şi Alexandra Sidorovici (secretar generală). Structurile organizatorice s-au constituit la nivel de oraş, plăşi şi sate. În interiorul organizaţiei activitatea era gestionată prin cinci secţii: organizatorică, cadre, culturală, sănătate şi administrativă. Conform unei analize prezentate în 2 februarie 1949, Uniunea avea ca priorităţi susţinerea procesului de cooperativizare la sate şi plata cotelor către stat. O altă direcţie de acţiune eficientă a fost propaganda dusă prin intermediul instituţiilor de informare în masă, coordonate de Uniune: „Femeia”, „Săteanca”, „Dolgozó Nö”. Modelul pentru dizolvare a fost diminuarea rolului Uniunii prin eliminarea unor activităţi, precum şi desfiinţarea filialelor şi păstrarea unei structuri limitate la centru. Cele mai importante activităţi ale Uniunii au fost transferate către organizaţiile de partid. Desfiinţarea propriu-zisă a fost pusă în fapt trei ani mai târziu, când prin hotărârea Comitetului Central a Partidului Comunist Român din 14 ianuarie 1953 au fost înfiinţate secţiile de Femei pe lângă acest organism al partidului. Câteva luni mai târziu, prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr 1088/1953 din 9 aprilie 1953, au fost înfiinţate Comisiile de Femei pe lângă Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare. Primele informaţii referitoare la existenţa uniunii în judeţul Năsăud sunt din martie 1948. Structura organizatorică cuprindea următoarele secţii: sănătate şi ocrotire, asistenţă, economic, organizatoric, administrativ, Crucea Roşie. La nivelul judeţului, s-au constituit comitete de plăşi, sectoare, localităţi şi uliţe. În total, în anul 1949 existau organizate în 55 de localităţi, 126 de comitete săteşti şi 410 comitete de uliţă. Uniunea şi-a încetat activitatea la nivelul judeţului Năsăud în septembrie 1950, o dată cu reorganizarea administrativ-teritorială.

Documentele au fost preluate în anul 1993.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud.

Informaţiile din documente se referă la conţinutul planurilor de muncă, proceselor verbale şi rapoartelor de activitate, din care rezultă structura organizatorică, numărul de membrii, direcţiile de acţiune: implicarea în activitatea de ocrotire a copiilor săraci sau orfani, organizarea şi susţinerea grădiniţelor, implicarea în activităţi social-economice, culturale, educative, toate, cu scopul de a controla şi dirija activitatea femeilor, în spiritul indicaţiilor şi controlului exercitat de Partidul Muncitoresc Român.

Permanent.

Cronologic, pe probleme.

10 BN

fără restricții

fără restricții

română

latină

653

BN-F-00575 COMITETUL JUDEȚEAN AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN NĂSĂUD ; BN-F-00594 COMITETUL REGIONAL RODNA AL UNIUNII FEMEILOR DEMOCRATE DIN ROMÂNIA (U.F.D.R.)

1. Arhivele Naționale ale României, „România. Din viața politică. Documente. 1950”, București, 2002. 2. Deletant Denis, „România sub regimul comunist”, Fundația Academia Civică, Biblioteca Sighet, București, 1997. 3. „Dicționar politic”, Ed. Politică, București, 1975. 4. „Dicționar de filozofie”, Ed. Politică, București, 1978. 5. Frunză Victor, „Istoria comunismului în România”, ediția a III-a, EVF, București, 1999. 6. „Istoria comunismului din România (1945-1965)”, Comisia Prezidențială pentru analiza Dictaturii Comuniste din România, volum editat de Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goșu, Ed. Humanitas, București, 2009. 7. „Istoria României în date”, coord. Dinu C. Giurescu, Ed. Enciclopedică, București, 2003. 8. Morar-Vulcu Călin, „Republica își făurește oamenii. Construcția identităților politice în discursul oficial în România 1948-1965, Ed. Eikon, Cluj-Napoca, 2007. 9. Olteanu Cristina Liana, Gheonea Ileana, Gheonea Valentin, „Femeile în România comunistă”, București, Politeia-SNSPA, 2003. 10. Păiușan Cristina, Ion Dorin Narcis, Retegan Mihai, „Regimul comunist din România. O cronologie politică (1945-1989), Ed. Tritonic, București, 2002. 11. Scropan Costin, „Istoria României. Enciclopedie”, Ed. Nemira, București, 1997.

9

0.30

hârtie

ADRIAN ONOFREIU

ISAD(G)

2014