Unitate de descriere
Trimite o sesizare referitoare la această cotă
ORGANIZAȚIA JUDEȚEANĂ NĂSĂUD A FRONTULUI PLUGARILOR
Date extreme: 1946-1950 / Cota UD: BN-F-00608 / Nivel: niv.Fond
Informații de identificare
Cotă
BN-F-00608
Titlu
ORGANIZAȚIA JUDEȚEANĂ NĂSĂUD A FRONTULUI PLUGARILOR
Datele extreme de creare
1946-1950
Nivelul descrierii
niv.Fond
Informații despre context
Nume creator/proveniența
ORGANIZAȚIA JUDEȚEANĂ NĂSĂUD A FRONTULUI PLUGARILOR
UD - Creator (Legătură)
ORGANIZAȚIA JUDEȚEANĂ NĂSĂUD A FRONTULUI PLUGARILOR (RO-Bistrița)
Datele extreme ale existenţei creatorului
1944-1950
Istoria instituţională/Nota biografică
Frontul Plugarilor s-a constituit în urma desfăşurării Congresului I în 18 aprilie 1933 la Deva. A avut în conducere pe Petru Groza, Miron Belea, Ion Moga Filieru, Romulus Zăroni. A fost o organizaţie de apărare, în primul rând, a drepturilor şi libertăţilor ţărăneşti. A colaborat în perioada interbelică cu Uniunea Oamenilor Muncii Maghiari din România, Blocul Democratic şi Partidul Socialist, în alegerile parlamentare. După război, a participat la actul guvernării, alături de Partidul Comunist Român, în cadrul Frontului Naţional Democrat; Dr. Petru Groza a fost prim-ministru. În alegerile parlamentare din 1946 a făcut parte din alianţa Blocului Partidelor Democratice. La 24 septembrie 1952 a fost adoptată Constituţia Republicii Populare Române, care avea ca prevedere principală faptul că Partidul Comunist Român era forţa politică conducătoare, atât a organizaţiilor celor ce muncesc, cât şi a organelor şi instituţiilor de stat. În şedinţa Comitetului Central al Frontului Plugarilor din 7 februarie 1953 s-a hotărât autodizolvarea organizaţiei. Procesul a avut loc până în 22 martie 1953, iar o zi mai târziu, a apărut ultimul număr al ziarului „Frontul Plugarilor”. Organizaţia judeţului Năsăud a Frontului Plugarilor era constituită în luna mai 1946. Activitatea acesteia a cunoscut o dinamică continuă, ajungând în toamna aceluiaşi an să numere 22.000 de membrii. Structura organizatorică cuprindea Comitetul Judeţean, Comitete de plasă şi Comitete comunale. Un impact deosebit asupra activităţii a avut aplicarea Reformei Agrare din 1945, mai ales în zonele părăsite de populaţia de origine etnică germană. Structura organizatorică cuprindea secţia pentru intelectuali, resorturile femeilor şi a tineretului plugăresc. În anul 1947 structura organizatorică a fost refăcută cu următoarele componente: resortul îndrumare şi educaţie politică, organizaţia tineretului plugăresc, resortul femeilor, resortul financiar, resortul economic. La 5 iulie 1948 s-a deschis Şcoala de Cadre pentru judeţul Năsăud. Organizaţia judeţeană s-a implicat în toate momentele importante ale activităţii politice şi economice: naţionalizarea întreprinderilor, a băncilor şi sistemului cooperatist, cooperativizarea agriculturii, colectări de cereale, predarea cotelor obligatorii, toate, sub controlul şi îndrumarea Partidului Comunist Român.
Istoricul unității de descriere
Documentele au fost preluate în anul 1993.
Sursa directă a preluării
Consiliul Județean Bistrița-Năsăud.
Informații despre conținut și structură
Cuprinsul pe scurt
Informaţiile se referă la activitatea organizatorică, relaţiile cu structura centrală de la Bucureşti, şcoala de cadre, implicarea în Reforma Agrară din 1945, naţionalizarea întreprinderilor, a băncilor şi sistemului cooperatist, cooperativizarea agriculturii, transformarea în direcţie socialistă a României, componenţa numerică, date statistice privind activitatea şi organizarea la nivelul județului.
Evaluare, distrugere,termene de păstrare
Permanent.
Sistem de ordonare
Cronologic, pe probleme.
Condiții de acces și utilizare
Clădire Arhivă
10 BN
Condiții de acces
fără restricții
Condiții de copiere
fără restricții
Limba
română
Grafia
latină
Instrument evidență/informare
668
Informații despre materiale complementare
Unităţi de descriere conexe
BN-F-00575 COMITETUL JUDEȚEAN AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN NĂSĂUD
Bibliografie
1. „Alianța clasei muncitoare cu țărănimea muncitoare în România”, Ed. Politică, București, 1969. 2. Deletant Denis, „România sub regimul comunist”, Fundația Academia Civică, Biblioteca Sighet, București, 1997. 3. „Dicționar politic”, Ed. Politică, București, 1975. 4. „Dicționar de filozofie”, Ed. Politică, București, 1978. 5. Ioniță Gheorghe I, Țuțui Gheorghe, „Frontul Plugarilor (1933-1953)”, Ed. Politică, București, 1970. 6. „Istoria comunismului din România (1945-1965)”, Comisia Prezidențială pentru analiza Dictaturii Comuniste din România, volum editat de Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goșu, Ed. Humanitas, București, 2009. 7. „Istoria României în date”, coord. Dinu C. Giurescu, Ed. Enciclopedică, București, 2003. 8. „Organizații de masă legale și ilegale, create, conduse sau influențate de PCR”, vol. I, Ed. Politică, București, 1970. 9. Pavelescu-Tudor Alina, „Politica de cadre a Partidului Muncitoresc Român 1948-1955”, București, 2006. 10. Păiușan Cristina, Ion Dorin Narcis, Retegan Mihai, „Regimul comunist din România. O cronologie politică (1945-1989), Ed. Tritonic, București, 2002. 11. Scropan Costin, „Istoria României. Enciclopedie”, Ed. Nemira, București, 1997. 12. Valea Mircea, „Frontul Plugarilor, organizație de masă a țărănimii din România (1933-1953)”, teză de doctorat, mss, Institutul de Istorie și Arheologie Cluj, 1974.
Informații despre caracterizarea fizică a UD
Număr u.a.
5
Metri liniari
0.15
Tip/suport material arhivistic
hârtie
Informații despre responsabilitate
Identificatorul instituției și persoanei responsabile pentru descriere
ADRIAN ONOFREIU
Reguli și convenții utilizate
ISAD(G)
Datele creării, revizurii sau ștergerii
2014
Descriptori
Legături cu alte cote
Titlu
Date extreme
Tip legătură
