BN-F-00604

CONSILIUL REGIONAL RODNA AL FRONTULUI DEMOCRAȚIEI POPULARE

1950

niv.Fond

CONSILIUL REGIONAL RODNA AL FRONTULUI DEMOCRAȚIEI POPULARE

CONSILIUL REGIONAL RODNA AL FRONTULUI DEMOCRAȚIEI POPULARE (RO-Bistrița)

1950-1952

Procesul de instaurare a noului regim în România după al doilea război mondial s-a accentuat după abdicarea regelui şi proclamarea Republicii Populare Române, la 30 decembrie 1947. Încă din octombrie 1947 a început acţiunea de contopire a Partidului Comunist cu Partidul Social – Democrat în vederea făuririi Partidului Unic Muncitoresc, s-a stabilit planul organizatoric pentru operaţiunile unificării (au fost elaborate platforma si statutul). Congresul de unificare s-a desfăşurat în zilele de 21 – 23 februarie 1948 în sala Ateneului Român, unde Gh. Gheorghiu –Dej a prezentat un raport general. Congresul a ales Comitetul Central care, în prima şedinţă, din 24 februarie, a ales Biroul Politic si Secretariatul Comitetului Central (format din Gh. Gheorghiu–Dej – secretar general; Ana Pauker, Teohari Georgescu, Lothar Rădăceanu – secretari). În perioada imediat următoare congresului, s-a trecut la aplicarea hotărârilor acestuia, întreaga conducere politica aflându-se, practic, în mâinile Partidului Muncitoresc Român, care si-a impus modelul propriu de organizare a societăţii. La 23 ianuarie, Adunarea Deputaţilor a adoptat o nouă lege electorală, prin care vârsta alegătorilor cobora de la 21 la 20 de ani. Apoi, la 25 februarie 1948, Adunarea Deputaţilor, aleasă la 19 noiembrie 1946, s-a autodizolvat, în vederea organizării de noi alegeri, pentru Marea Adunare Naţională, cu caracter de constituantă. Peste două zile, la 27 februarie 1948 s-a constituit Frontul Democraţiei Populare, menit să asigure unitatea de acţiune a forţelor democraţiei populare din România. Frontul Democraţiei Populare era condus de un Consiliu National compus din delegaţi ai Partidului Muncitoresc Român, Frontul Plugarilor, Partidul National – Popular, Uniunea Populară Maghiară. Consiliul judeţean Năsăud al Frontului Democraţiei Populare s-a constituit în februarie 1948, şi a avut câte doi reprezentanţi ai partidelor componente: Partidul Muncitoresc Român, Frontul Plugarilor, Partidul Naţional-Popular, Uniunea Populară Maghiară. Preşedinte a fost ales Iosif Stoica, secretar Mreneş Nicolae şi 6 membrii. Au fost stabilite comisiile de activitate: electorală, propagandă, administrativă, financiară şi subcomisia transporturi. Întreaga activitate a consiliului judeţean a fost pusă în folosul organizării şi desfăşurării alegerilor de deputaţi pentru Marea Adunare Naţională din 28 martie 1948. Ca urmare, rezultatul alegerilor a fost şi în judeţul Năsăud, unul categoric în favoarea candidaţilor Frontului Democraţiei Populare, fapt confirmat de rapoartele de la secţiile de votare din judeţ. O dată cu reorganizarea administrativ-teritorială din septembrie 1950, s-a pus problema alegerilor pentru deputaţi în Sfaturile Populare orăşeneşti, raionale şi regionale. În acest proces, noul organism la nivelul regiunii, a avut ca misiune principală organizarea alegerilor. Au fost create la nivelul regiunii Rodna 201 centre pentru înscrierea în listele electorale a unui număr de 157.216 alegători. Au fost făcute propuneri pentru alegerile de deputaţi – 2.144 de candidaţi - s-au întocmit registrele electorale, au fost fixate şi delimitate circumscripţiile electorale, au fost eliberate certificatele de alegător. Toate aceste acţiuni s-au desfăşurat cu largul concurs al instituţiilor administrative şi sub controlul direct şi nemijlocit al Partidului Muncitoresc Român. Au mai fost cooptate Uniunea Femeilor Democrate, sindicatele, Uniunea Tineretului Muncitor, Comitetul Democrat Evreiesc. Rezultatul s-a materializat în alegerea în totalitate a candidaţilor Frontului Democraţiei Populare în alegerile din 3-4 decembrie 1950, la nivelul regiunii Rodna, în notă cu rezultatul general, la nivelul întregii ţări.

Documentele au fost preluate în anul 1993.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud.

Informaţiile din documente se referă la conţinutul şi structura organizatorică, problemele discutate în şedinţele operative, conţinutul notelor informative trimise la Consiliul Naţional, numele candidaţilor şi rezultatul votului din 3-4 decembrie 1950 pentru deputaţi în sfaturile populare, consemnat în procesele-verbale de la secţiile de votare.

Permanent.

Cronologic, pe probleme.

10 BN

fără restricții

fără restricții

română

latină

664

BN-F-00575 COMITETUL JUDEȚEAN AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN NĂSĂUD ; BN-F-00603 CONSILIUL JUDEȚEAN NĂSĂUD AL FRONTULUI DEMOCRAȚIEI POPULARE

1. Deletant Denis, „România sub regimul comunist”, Fundația Academia Civică, Biblioteca Sighet, București, 1997. 2. „Dicționar politic”, Ed. Politică, București, 1975. 3. „Dicționar de filozofie”, Ed. Politică, București, 1978. 4. Frunză Victor, „Istoria comunismului în România”, ediția a III-a, EVF, București, 1999. 5. „Istoria comunismului din România (1945-1965)”, Comisia Prezidențială pentru analiza Dictaturii Comuniste din România, volum editat de Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goșu, Ed. Humanitas, București, 2009. 6. „Istoria României în date”, coord. Dinu C. Giurescu, Ed. Enciclopedică, București, 2003. 7.„ Manifestul Consiliului Central al Frontului Democraţiei Populare”, 1952. 8. Păiușan Cristina, Ion Dorin Narcis, Retegan Mihai, „Regimul comunist din România. O cronologie politică (1945-1989), Ed. Tritonic, București, 2002. 9. Scropan Costin, „Istoria României. Enciclopedie”, Ed. Nemira, București, 1997.

1

0.15

hârtie

ADRIAN ONOFREIU

ISAD(G)

2014