BN-F-00264

REGIA COOPERATIVĂ „REGNA” BISTRIȚA

1928-1947

niv.Fond

REGIA COOPERATIVĂ „REGNA” BISTRIŢA

REGIA COOPERATIVĂ „REGNA” BISTRIŢA (RO-Bistriţa)

1925-1949

Teritoriul fostului Regiment de graniţă cu reşedinţa la Năsăud a fost caracterizat de bogăţia pădurilor din zonele montane. Exploatarea acestora s-a făcut în mod raţional, prin darea în antrepriză, începând cu anul 1890, când a fost înfiinţată Direcţia Silvică Bistriţa. În condiţiile de după primul război mondial, s-a trecut la exploatarea în regie a pădurilor. Pentru a realiza mai eficient această formă, în anul 1925 a fost creată Societatea „Regna”. Statutele au fost aprobate prin Jurnalul Consiliului de Miniştrii nr.4.152/10 decembrie 1925. Scopul societății era de a exploata în regie toate pădurile proprietatea fostelor localităţi grănicereşti, potrivit planurilor de exploatare întocmite de Direcţia Silvică Bistriţa. Pentru desfăşurarea activităţii, societatea a consolidat sistemul căilor ferate forestiere (cu ecartament îngust) şi a deschis fabrici de exploatare la Ilva-Mică, Anieş, Valea Mare, Fiad, Dornişoara. Perioada crizei economice a marcat activitatea societăţii; în locul acesteia, exploatarea a fost preluată între anii 1932-1934 de Casa Autonomă a Pădurilor Statului. Această formă a durat până la sfârşitul anului 1934. Din anul 1935 a fost reorganizată Regia Cooperativă „Regna”. Activitatea noii regii cooperative s-a diversificat; în timpul celui de al doilea război mondial, punctele de lucru şi fabricile au fost considerate unităţi militare, iar producţia a fost subordonată intereselor de război ale ocupantului, Ungaria horthystă. După terminarea războiului activitatea a fost reluată, însă în noile condiţii, a intervenit „parteneriatul” cu Uniunea Sovietică, îndeosebi după anul 1947 când, în contul reparaţiilor de război, au fost create unităţi mixte de exploatare, SOVROMLEMN. Deşi nu a fost trecută în prevederile şi anexele Legii de naţionalizare din11 iunie 1948, societatea a fost preluată tacit de către stat în anul 1949 şi a servit ca punct de plecare pentru prima formă socialistă de exploatare a pădurilor, în cadrul sistemului Întreprinderilor Pentru Exploatarea şi Industrializarea Lemnului (I.P.E.I.L.)

Documentele au fost preluate în anul 1979 și inventariate în anul 1980.

Informaţiile conţinute în documente se referă la organizarea şi funcţionarea societăţii, activitatea şi producţia fabricilor de exploatare, situaţia căilor ferate forestiere, numărul personalului angajat şi retribuirea acestuia, dinamica producţiei, predarea-preluarea din 1923 şi 1934 - de către şi de la Casa Autonomă a Pădurilor Statului - problemele discutate în şedinţele Comisiei Silvice de Opt, date statistice privind suprafaţa pădurilor, pe ocoale silvice, sumele de bani distribuite ca venituri pentru comunele foste grănicereşti şi pentru opere de ajutorare.

Permanent.

Pe probleme, cronologic.

10 BN

fără restricții

fără restricții

română

latină

263

BN-F-00060 ADMINISTRAȚIA FONDURILOR GRĂNICEREȘTI NĂSĂUDENE ; BN-F-00059 COLECȚIA PERSONALĂ IULIU MOISIL ACADEMICIAN ; BN-F-00076 COLECȚIA PERSONALĂ EMIL PRECUP ; BN-F-00070 COLECȚIA PERSONALĂ VIRGIL ȘOTROPA ACADEMICIAN ; BN-F-00036 DIRECȚIA SILVICĂ BISTRIȚA ; BN-F-00262 FOND PERSONAL GHEORGHE AVRAM

1. „Căile de comunicație și transporturile din județul Bistrița-Năsăud”, Ed. Mesagrul, Bistrița, 1999. 2. Ciubăncan Vasile, „Solidaritatea unanimă în apărarea și păstrarea averilor grănicerești năsăudene împotriva regimului horthyst de ocupație (1 septembrie 1940-25 octombrie 1944)”, în „File de istorie”, Bistrița, V, 1988, pp. 190-216. 3. Ciuta George, „Pădurile comunelor grănicerești din ținutul Năsăudului”, în „Viața Ardealului”, Cluj, III, nr. 21, ianuarie 1936, pp. 27-30. 4. Ilovan Oana Ramona, „Țara Năsăudului. Studiu de geografie regională”, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2009. 5. Linul Marius, „Capitalul autohton în exploatarea pădurilor grănicerești năsăudene. Activitatea societății „Regna” în perioada ei de existență”, teză de doctorat, 2009, mss. Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca-Facultatea de Studii Europene. 6. Idem, „Regna”-întreprindere și regie cooperativă de exploatare a pădurilor grănicerești năsăudene din perioada interbelică”, în „Monografia orașului Năsăud (1245-2012). Vol. II, Ed. Napoca-Star, Cluj-Napoca, 2013, pp. 688-776. 7. Lungu Octavian, „Exploatarea pădurilor grănicerești din Bistrița-Năsăud”, București, 1935. 8. Moldovan Victor, „Memoriile unui politician din perioada interbelică”, editori, Mircea Gelu Buta, Adrian Onofreiu, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2013. 9. Nacu Dumitru, „Lumină în întunericul de mizerie al graniței năsăudene”, Bistrița, 1936. 10. Pădurile județului Bistrița-Năsăud din cele mai vechi timpuri și până astăzi”, Ed. Mesagerul, Bistrița, 2005. 11. Precup Victor, „Problema capitalului străin în exploatarea pădurilor grănicerești”, Bistrița, 1931. 12. Scridon Leon, senior, „O reprivire asupra dezvoltării și administrării pădurilor grănicerești năsăudene”, 1926. 13. Șioldea Victor, „Dare de seamă asupra activității Regiei Cooperative „Regna” de la 20 august 1940 până la 23 august 194”, București, 1945. 14. „Regna-Societate pentru exploatarea pădurilor grănicerești”, Bistrița, 1929. 15. „Regia Cooperativă Regna-Actul constitutiv și statutele”, 1935. 16. „Regulament pentru exploatarea și comercializarea în regie directă a pădurilor din fostul regiment 2 de graniță de la Năsăud, amenajate cumulativ, Bistrița [f.a.]. 17. „Regulament de angajare și salarizare. Regulament de disciplină. Statutul fondului de pensie a funcționarilor societății „Regna”, Bistrița, 1927. 18. Vidican Dorel, „Exploatarea pădurilor grănicerești de la Năsăud prin Societatea „Regna” (1926-1932), în „Revista Bistriței”, Bistrița, VIII, 1994, pp. 229-243.

16

0.90

hârtie

ADRIAN ONOFREIU

ISAD(G)

2014