BN-F-00036

DIRECȚIA SILVICĂ BISTRIȚA

1856-1950

niv.Fond

Direcția Silvică Bistrița

DIRECŢIA SILVICĂ - BISTRIŢA (RO-Bistriţa)

1890

1890

După desfiinţarea Regimentului II de Graniţă, în anul 1851, comisia constituită pentru predarea proprietăţilor acestui regiment a aplicat sechestrul politic asupra pădurilor, înfiinţând în acelaşi timp, în Năsăud, un serviciu silvic pentru administrarea pădurilor. În anul 1872 se prevedea pentru comune dreptul de posesiune pentru fânaţe, pădure şi păşune pe teritoriul întregului District al Năsăudului.Legea silvică, cunoscută sub numărul XXXI/1879, intrată în vigoare da la 1 iunie 1880, a făcut o separare a pădurilor subordonate regimului silvic: păduri supuse regimului şi păduri nesupuse regimului silvic (particulare). Prin articolele de lege nr. XVII, XVIII, XIX din 1890 toate averile au fost decretate comunale, iar pădurile cu păşunile alpine au trecut în administrarea statului, schimbându-se şi dreptul de proprietate al foştilor grăniceri cu dreptul de proprietate al comunelor. Astfel se înfiinţa Direcţia Silvică Bistriţa care „are chemarea de a veghea şi îngrijii de legătura cu pădurile puse sub administraţia comună”. După Unirea Transilvaniei cu România şi aici a fost aplicat Codul Silvic din anul 1910 cu modificările ulterioare în anul 1920. Fiindcă gestiunea prin regie nu putea fi amestecată cu aceea a Direcţie Silvice s-a hotărât înfiinţarea unui serviciu de gestiune în cadrul Direcţiei. Astfel prin Hotărârea Nr. 4152/10 decembrie 1925 s-a aprobat statutul Societăţii „REGNA”. Prin jurnalul Consiliului de Miniştrii s-a decretat constituită „REGNA” – societate pentru exploatarea pădurilor celor 44 comune grănicereşti. Datorită crizei economice din 1929-1933, scăderea preţului la materiale, au dus la intrarea în criză a acestei societăţi. Pentru a evita evoluţia negativă, în adunarea generală a societăţii din data de 31 martie 1932, s-a hotărât desfiinţarea Direcţiei Silvice Bistriţa şi a Societăţii „Regna” şi alcătuirea unui statut în care să fie înscris dreptul de folosinţă şi administrare integrală pe seama comunelor proprietare; dar prin jurnalul Consiliului de Miniştrii nr. 692/16 iunie 1932 s-a desfiinţat doare Societatea „Regna”, lichidatoare numindu-se Direcţia Silvică. Prin jurnalul Consiliului de Miniştrii nr. 1103/04 octombrie 1933 s-a desfiinţat şi Direcţia Silvică Bistriţa; administrarea, exploatarea, industrializarea şi valorificarea s-au făcut de către Casa Autonomă a Pădurilor Statului cu sediul la Bistriţa iar subcentrele erau la: Vatra-Dornei, Dornişoara, Susenii-Bârgăului, Ilva-Mică. Direcţia Silvică Bistriţa a fost reînfiinţată prin jurnalul Consiliului de Miniştrii nr. 2434/1934. Exploatarea pădurilor se făcea în regie (această formă se continuă până la 23 august 1935). Încă de la data de 20 aprilie 1935 reşedinţa Direcţiei Silvice Bistriţa s-a mutat la Năsăud. În urma Dictatului de la Viena, Direcţia Silvică Bistriţa a fost predată la 5 septembrie 1940 şefului serviciului regenerării în prezenţa Comitetului Maghiar. La baza activităţii stătea legea din 1940. După încheierea celui de al II-lea război mondial s-a adoptarea Legea Nr. 260/04 aprilie 1945 care prevedea că legile României se extind şi asupra teritoriilor eliberate. La administrarea pădurilor grănicereşti s-a instalat o nouă conducere, în urma adunării generale din 26 februarie 1945. Exploatarea pădurilor grănicereşti revine Societăţii „Regna”. La data de 20 martie 1946 s-a încheiat între guvernele statelor român şi sovietic o convenţie privind formarea „Societăţii sovieto-române forestieră pentru exploatarea, industrializarea şi valorificarea materialelor lemnoase SOVROMLEMN”. Doi ani mai târziu, Constituţia din 13 aprilie 1948, va pregăti terenul pentru trecerea acestor proprietăţi la stat.

Fondul arhivistic a fost înregistrat în anul 1957. A fost reordonat, reinventariat şi pregătit pentru microfilmare în anul 2000.

Documentele create de Direcţia Silvică Bistriţa reflectă modul de organizare, funcţionare şi evoluţie a acesteia. Cele mai importante documente sunt: contracte de vânzare-cumpărare; contracte de exploatare încheiate între Direcţia Silvică Bistriţa cu diferite firme; contracte de licitaţie; bilanţuri contabile; bugete anuale; statute; schiţe ale căilor ferate; procese-verbale ale Comisiei Silvice de Opt, cu deciziile luate în diferite probleme rezultate din activitatea Direcţiei Silvice; amenajamentele pădurilor, care pe lângă datele tehnice de exploatare şi transport, dau şi informaţii referitoare la istoricul pădurii în cauză, la proprietarii acestor păduri, la lucrările efectuate în decursul anilor în aceste păduri; registrele de: amenajamente, proceselor-verbale ale Comisie Silvice, contabilitate, intrare-ieşire, personal. Documentele cuprinse în fondul arhivistic Direcţia Silvică Bistriţa conţin informaţii valoroase privind activitatea acestei instituţii, care a jucat un rol important în viaţa locuitorilor din acest colţ de ţară.

Permanente. O parte din documente necesită restaurate.

cronologic pe probleme

10 BN

fără restricţii

fără restricţii

română ; maghiară

latină

734

Legislație: 1. „Decretul Nr. 1379/1910 privind Codul Silvic”, în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 8 din 9 aprilie 1910. 2. „Decretul Nr. 3775/1920 privind modificarea legilor silvice”, în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 131 din 16 septembrie 1920. 3. „Legea nr. 320/1946 privind ratificarea convenţiei intervenite între România şi URSS, la 20 martie 1946, cu privire la înfiinţarea societăţii „Sovromlemn”, Societate Forestieră Sovieto-Română”, în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 101 din 1 mai 1946. ; Lucrări: 1. „Administrarea pădurilor comunale din fostul District al Năsăudului”, Cluj, 1921. 2. Buta Mircea Gelu, Onofreiu Adrian, „Victor Moldovan - Memoriile unui politician din perioada interbelică”, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2013. 3. Cioc Gheorghe, „Pădurile comunităţii celor 44 comune foste grănicereşti din Judeţul Năsăud” – manuscris, Năsăud, 1938. 4. Csucsuja Istvan, „Istoria pădurilor din Transilvania 1848-1914”, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998. 5. „Direcţia Silvică Bistriţa”, în „Îndrumător în Arhivele Statului. Județul Bistrița-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21”, București, 1988, pp. 207-212. 6. Lungu Octavian, „Exploatarea pădurilor grănicereşti din Bistriţa-Năsăud”, Bucureşti, 1935. 7. Onişor Victor, „Legile grăniţerilor năsăudeni despre administrarea pădurilor, regularea proprietăţii, contractul din 1872 şi pacea judecătorească din 1890”, Tipografia Gh. Matheiu, Bistriţa, 1905. 8.„Pădurile Judeţului Bistriţa-Năsăud din cele mai vechi timpuri şi până astăzi. Ediţia a II-a revăzută şi întregită”, Editura Mesagerul, Bistriţa, 2005. 9. Precup Victor, „Problema capitalului străin în exploatarea pădurilor grănicereşti”, Bistriţa, 1931.

925

14.80

hârtie

CORNELIA VLAŞIN, FLORIN VLAȘIN

ISAD(G)

2014