BN-F-00128

REUNIUNEA ÎNVĂȚĂTORILOR GRECO-CATOLICI „MARIANA" NĂSĂUD

1872-1939

niv.Fond

REUNIUNEA ÎNVĂŢĂTORILOR GRECO-CATOLICI „MARIANA" NĂSĂUD

REUNIUNEA ÎNVĂŢĂTORILOR GRECO-CATOLICI „MARIANA" NĂSĂUD (RO-Năsăud)

1872-1939

Prin Legea învăţământului din1868, în Transilvania s-a dat posibilitatea înfiinţării unor reuniuni cu caracter profesional de către cultele religioase, persoane publice sau private, membrii corpului didactic. La 17 decembrie 1872, la Năsăud, s-au întrunit învăţătorii români din Vicariatul greco-catolic al Rodnei, din Protopopiatul greco-catolic al Bistriţei şi Budacului şi au luat hotărârea de a înfiinţa o reuniune învăţătorească, alegând totodată un comitet provizoriu sub conducerea profesorului Maxim Pop de la gimnaziul din Năsăud. În aceiaşi şedinţă s-a aprobat şi proiectul statutelor reuniunii, fiind înaintat, la data de 1 septembrie 1874, spre aprobare Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, aprobare obţinută prin hotărârea nr. 1893 din 29 ianuarie 1876. Acestor statute li s-au adus noi modificări în anul 1882, modificări impuse de Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice. Reuniunea a fost organizată în 4 filiale sau despărţăminte: Năsăud, Sângeorz, Bistriţa, Monor. Membrii reuniunii erau ordinari, adică „fiecare învăţătoru românu ce funcţionează ca atare în vreuna din comuna din ţinutul peste care se extinde Reuniunea “MARIANA””, şi extraordinari „sunt acei indivizi care din îndemnul de a înainta cauza învăţământului luau parte la şedinţă”. Anual se convocau adunări unde se citeau şi se discutau referate şi comunicări susţinute de membrii reuniunii referitoare la practica pedagogică. Între anii 1876-1901 s-au citit 33 de prelegeri practice şi dizertaţiuni în cadrul adunărilor generale, iar în cadrul adunărilor filialelor sale peste 209 de prelegeri şi dizertaţiuni, care aveau să ducă la creşterea calităţii învăţământului. De asemenea s-au făcut propuneri organelor superioare (Vicariatului şi Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice) privind ridicarea nivelului de cultură al învăţătorilor. Astfel, prin scrisoarea din 3 iunie 1878 se cerea deschiderea unui curs facultativ de gimnaziu pe cheltuiala statului. Încă de la început s-a încercat să se editeze o publicaţie a reuniunii. Primele încercări apar în anul 1878, apoi în anul 1896 când s-a dorit editarea foii „Învăţătorul practic”, în care trebuiau să apară tratate, metodici, lecţii practice, informaţii privitoare la reforma învăţământului, comunicări ale învăţătorilor privind problemele de discutat, iniţiativă, din păcate, nematerializată. După primul război mondial, activitatea reuniunii s-a reluat într-un cadru nou. Din 1918, Reuniunea a făcut parte din „Asociaţia Învăţătorilor Români din Transilvania şi Banat”. Activitatea reuniunii s-a întrerupt după Dictatul de la Viena (30/31 august 1940).

Documentele au fost preluate/inregistrate în anul 1957 și reinventariate şi pregătite pentru microfilmare în anul 1999.

Documentele reflectă activitatea Asociaţiei şi scopul pentru care a fost înfiinţată, acela de a susţine învăţătorii români, principalele documente fiind: statute, procese-verbale de şedinţă, lucrări prezentate de către învăţători în şedinţe, inventarul bibliotecii, corespondenţă cu alte reuniuni învăţătoreşti.

permanent

Cronologic- pe probleme.

10 BN

Fără restricţii

Fără restricţii

română ; maghiară

latină

124

Lucrări: 1."Reuniunea învăţătorească greco-catolică Mariana", în " Îndrumător în Arhivele Statului judeţul Bistriţa Năsăud. Îndrumătoare arhivistice", nr. 21, Bucureşti, 1988, pp. 340-349. 2. "Memorialul Reuniunii învăţătoreşti greco-catolice Mriana din Năsăud (1876-1901)", Năsăud, 1901. 3. "Statutul reuniunii învăţătoreşti greco-catolice Mariana din Năsăud", Bistriţa, 1892.

773

2.20

hârtie

CORNELIA VLAȘIN

ISAD(G)

2014