BN-F-00341

SFATUL POPULAR AL COMUNEI SIGMIR

1950-1957

niv.Fond

Primăria comunei Sigmir (1849-1950) Sfatul popular al comunei Sigmir (1950-1956)

PRIMĂRIA COMUNEI SIGMIR (RO-Sigmir)

1950-1956

Prima atestare a localităţii Sigmir datează din anul 1332 când într-un document apare menţiunea „Plebanus de Chichman, sacerdos de Chitmar”. De-a lungul timpului apar mai multe consemnări ale localităţii: Szepnyir, Szipnir, Schonnbirk, Zippendorf, Sicmir, Sigmir. Regii Ungariei au acordat coloniştilor germani numeroase privilegii, care alături de condiţiile geografice favorabile au contribuit la dezvoltarea zonei Bistriţei. Noii veniţi, colonizaţi din Lotaringia, s-au organizat în cinci grupe (districte): Bistriţa – care cuprindea localităţile limitrofe oraşului Bistriţa, printre care şi localitatea Sigmir, Chiraleş (Kyralier), Şieul Mare (Schogener), Teaca (Tekendorf), Reghin (Recu). Primăria Sigmir s-a constituit în baza Ordinațiunii nr. 40 a guvernatorului cezaro-crăiesc civil și militar din 7 decembrie 1849. Până la înfiinţarea Comitatului Bistriţa-Năsăud (1876), localitatea Sigmir a făcut parte din Districtul săsesc al Bistriţei, după această dată a fost subordonată Cercului Livezile (Iad). Prin Legea pentru unificarea administrativă din anul anul 1925, teritoriul României s-a împărţit în judeţe, având în subordine comunele rurale şi urbane. Din punct de vedere administrativ localitatea Sigmir a făcut parte din componenţa Plasei Lechinţa, judeţul Năsăud. Prin Decizia Ministerului de Interne nr. 2246 din 3 martie 1934, la cererea Prefecturii s-au înfiinţat două noi plase, Plasa Centrală cu reşedinţa în Bistriţa şi Plasa Lechinţa cu reşedinţa în Lechinţa. Localitatea Sigmir a fost subordonată Plăşii Centrale. În timpul ocupaţiei horthyste localitatea a intrat în componenţa Plasei Bistriţa de Jos, din Comitatul Bistriţa-Năsăud. La arondarea din anul 1948, localitatea a devenit comună, având ca sat subordonat localitatea Caila. În baza Legii Nr. 5 din 7 septembrie 1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului R.P.R, s-au înfiinţat sfaturile populare. Alegerea deputaţilor sfaturilor populare s-a făcut pe baza Legii Nr. 6/1950. La baza organizării şi funcţionării sfaturilor populare a stat Decretul Nr. 259/1950. Acesta stabilea sarcinile sfaturilor populare, şi anume: „asigură respectarea legilor şi înfăptuirea directivelor organelor superioare; contribuie la întărirea puterii de apărare a ţării; participă la realizarea planului de stat a bugetului; coordonează activitatea întreprinderilor; întărirea gospodăriilor agricole; asigură ridicarea nivelului de cultural şi politic, lichidarea analfabetismului, dezvoltarea învăţământului; asigură respectarea drepturilor cetăţeneşti; asigură ocrotirea sănătăţii”. Sfaturile populare realizau, prin deputaţii aleşi, controlul activităţilor de pe teritoriul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, pe termen de patru ani. Sfaturi populare lucrau în sesiuni ordinare şi extraordinare, iar hotărârile se putea lua doar cu majoritate de voturi. Pe timpul sesiunilor sfaturilor populare se alegea un preşedinte şi un secretar pentru conducerea sesiunilor respective. Prin Decretul Nr. 331/1952 este desfiinţată regiunea Rodna, raionul Bistriţa trece în subordonarea regiunii Cluj. Organul de execuţie al sfatului popular era Comitetul Executiv, comitet ales de acest sfat popular. Hotărârea Nr. 361 din 1956, stabilea componenţa comitetelor executive, şi anume pentru sfaturile populare orăşeneşti, acestea erau formate dintr-un preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 1 secretar, 5-7 membrii, iar pentru comunele mari, 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte şi 1 secretar şi/sau 1 membru. În ceea ce priveşte responsabilitatea acestora, ele răspundeau în faţa sfaturilor populare care le-au ales, dar şi în faţa sfaturilor populare superioare. Localitatea Sigmir a fost subordonată raionului Bistriţa, iar în anul 1956 a devenit cartier al oraşului Bistriţa.

Fondul arhivistic a fost preluat în anul 1982 de la Consiliul Popular al municipiului Bistriţa, pentru ca în anul 1984 fondul să fie completat cu o nouă preluare de la Consiliul Popular al comunei Şintereag.

CONSILIUL POPULAR AL MUNICIPIULUI BISTRIŢA, CONSILIUL POPULAR AL COMUNEI ŞINTEREAG

Modul de organizare şi activitatea Sfatului popular al comunei Sigmir este reflectată de principalele categorii de documente şi problemele întâlnite în cadrul fondului: procese-verbale ale sesiunilor sfatului popular comunal (împreună cu hotărârile şi deciziile luate) unde s-au discutate probleme privind administrarea comunei; decizii ale comitetului executiv comunal privind personalul; state de funcţiuni; recensământul gospodăriilor din comună; corespondenţă privind administrarea comunei, privind problemele agricole, sanitare, de învăţământ; inventarul comunei; planuri şi bugete de venituri şi cheltuieli; corespondența cu Comisariatul Militar privind recrutări și situații militare ale rezerviștilor; acte de stare civilă; registre extras de rol; registre de intrare-ieşire a corespondenţei; state de plată.

Permanent

cronologic pe probleme

10 BN

fără restricţii

fără restricţii

română

latină

317 420

1. Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud, fond „Sfatul popular al regiunii Rodna”. 2. Idem, fond „Sfatul popular al raionului Bistriţa”. 3. Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Cluj, fond „Sfatul popular al regiunii Cluj”.

Legislație: 1. „Ordinațiunea nr. 40 a cr. guvernator civil și militar din 7 decembrie 1849, pentru cr. comandanți militari de districte de la Cluj, Alba Iulia, Reteag, Odorheiu, Făgăraș și către comitele națiunii săsești pentru activitatea funcționară a aleșilor sătești”, în „Culegere de preînaltele patente împărătești ce au ieșit pentru Transilvania, asemenea și publicațiunile și ordinațiunile cr. guberniu civil și militar, cuprinzătoare de periodul de la 19 iulie 1849 până la sfârșitul lui februarie 1850”, 1850, pp. 103-112. 2. „Az 1871. Évi Tőrvénzek Gzűjteménze (Colecție de legi din 1871), Budapesta, 1908, pp. 176-219. 3. „Az 1876. Évi Tőrvénzek Gzűjteménze (Colecție de legi din 1876), Budapesta, 1876, p. 394. 4. „Az 1886. Évi Tőrvénzek Gzűjteménze (Colecție de legi din 1886), Budapesta, 1886, pp. 330-404. 5. „Legea de unificare administrativă din 14 iunie 1924”, în C. Hamangiu, „Codul general al României. Legi uzuale”, vol. XI-XIII, 1924, partea I, pp. 338-403. 6. „Dezbaterile Senatului”, 125, ședința din 22 martie 1925, pp.711-776. 7. „Legea de unificare administrativă a României” din 14 iunie 1925, în Hamangiu C., „Codul General al României”, vol. XVI, 1922-1926, pp. 338-409. 8. „Legea pentru organizarea administraţiei locale”, Bucureşti, 1926, pp. 58-59. 9. „Împărţirea administrativă a teritoriului României”, Bucureşti, 1926, pp. 29-30, 58-59, 61, 82-83. 10. „Legea pentru organizarea administraţiei locale din 3 august 1929”, în Hamangiu C., „Codul General al României”, vol. XVII, 1929. pp. 920-970. 11. „Legea administrativă din 27 martie 1936”, în C. Hamangiu, „Codul general al României. Legi uzuale”, vol. XXIV, 1936, partea I, pp. 342-402. 12. „Legea administrativă din 14 august 1938”, în Codul Hamangiu, „Codul general al României. Legi uzuale”, vol. XXVI, 1938, partea a II-a, pp. 1471-1577. 13. „Legea Nr. 17/15 ianuarie 1949 asupra Consiliilor Populare”, în „Colecțiune de legi, decrete și deciziuni”, tomul XXVII, A, 1-31 ianuarie 1949, pp. 141-152. 14. „Legea Nr. 5/7 septembrie 1950 privind raionarea administrativ-economică a Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 77 din 8 septembrie 1950. 15. „Legea Nr. 6/1950 pentru alegerea deputaţilor în Sfaturile Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 77 din 8 septembrie 1950. 16. „Decretul Nr. 259/1950 pentru organizarea şi funcţionare Sfaturilor Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 122 din 28 decembrie 1950. 17. „Raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române, Lista regiunilor, raioanelor, orașelor și comunelor”, București, 1950. 18. „Decretul Nr. 331/19 septembrie 1952 pentru modificarea Legii Nr. 5/1950 privind raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române”, în ,,Buletinul Oficial”, partea I, nr. 187 din 19 septembrie 1952. 19. „Decretul Nr. 12/1956 cu privire la modificarea Legii Nr. 5/1950 privind raionarea administrativ-economică a Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 1 din 10 ianuarie 1956. 20. „Hotărârea Consiliului de Miniștri Nr. 361/1956 privind stabilirea componenţei membrilor Sfaturilor Populare”, în „Colecţia de Hotărâri”, nr. 13/17 martie 1956. 21. „Împărțirea administrativ-teritorială a Republicii Populare României, anexă la Decretul nr. 12/1956”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale nr. 1 din 10 ianuarie 1956”, București, 1956. Lucrări: 1. Bâca Ioan, Adrian Onofreiu, „Evoluția administrativ-teritorială a județului Bistrița-Năsăud”, în „Revista Bistriței”, Bistrița, XX, 2006, pp. 340-371. 2. Idem, „Modele comparative de organizare administrativ-teritorială și instituțională a județului Bistrița-Năsăud”, în „Studii și cercetări etnoculturale”, Bistrița, 16, 2011, pp. 451-476. 3. Dörner Anton, „Administrația Transilvaniei în perioada anilor 1867-1976”, în „Anuarul Institutului de Istorie George Barițiu din Cluj-Napoca”, XL, Cluj-Napoca, 2001, pp 105-116. 4. Ghițan Teodor, „Raionul și orașul Bistrița. Monografie economică”, Cluj, 1955, mss. 5. „Județele patriei. Bistrița-Năsăud. Monografie”, Editura Sport-Turism, București, 1979. 6. „Județul Bistrița-Năsăud pe coordonatele marilor împliniri socialiste – temeiul deplinei încrederi în viitorul comunist al patriei”, 1985. 7. Meruţiu Vasile, „Judeţele din Ardeal şi Maramureş până în Banat. Evoluţia teritorială”, Cluj, 1929. 8. Onofreiu Adrian, Băndean Ana-Maria, „Prefecții județului Bistrița-Năsăud (1919-1950; 1990-2014). Ipostaze, imagini, mărturii”, Editura Charmides, Bistrița, 2014. 9. Oroveanu Mihai, „Organizarea administrativă și sistematizarea teritoriului Republicii Socialiste România”, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 10. Păiușan Cristina, Ion Dorin Narcis, Retegan Mihai, „Regimul comunist din România. O cronologie politică (1945-1989)”, Editura Tritonic, București, 2002. 11. „Primăria oraşului Bistriţa”, în „Îndrumător în Arhivele Statului. Județul Bistrița-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21”, București, 1988, pp. 59-68. 12. Rus Viorel, „Rezistența anticomunistă în județul Bistrița-Năsăud (1945-1989)”, Editura Cutova, Bistrița, 2005. 13. „Sfatul popular al regiunii Cluj”, în „Îndrumător în Arhivele Statului. Județul Cluj. Îndrumătoare arhivistice. 16”, vol. I, București, 1979, pp. 371-381. 14. Suciu Coriolan, „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, vol. II, Editura Academiei R.S.R., București, 1967.

70

0.75

hârtie

FLORIN VLAȘIN

ISAD(G)

2014