BN-F-00439

SFATUL POPULAR AL COMUNEI SÂNGEORZUL NOU

1950-1968

niv.Fond

Sfatul popular al comunei Sângeorzu Nou

PRIMĂRIA COMUNEI SÂNGEORZU NOU (RO-Sângeorzu Nou)

1950-1968

Prin Legea 17 din anul 1949, în cadrul comunelor, plaselor şi județelor s-au introdus consilii (sfaturi) populare, ca organe ale puterii locale de stat. Organele executive ale consiliilor populare erau comitetele executive, iar pentru buna funcționare a acestor organisme administrative nou create s-au înființat comitete provizorii județene şi o comisie de revizuire a împărțirii administrative a țării. Activitatea acestei comisii s-a concretizat prin propunerile înaintate organelor centrale, care au elaborate în anul 1950, Legea nr. 5 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române. Conform acesteia, teritoriul țării a fost împărțit, după model sovietic, în 28 de regiuni, raioane, oraşe şi comune. În această situație localitățile de pe teritoriul actual al județului Bistrița-Năsăud făceau parte din regiunile Rodna, Cluj şi Mureş. Cele mai multe localități erau cuprinse în regiunea Rodna, care avea în componență raioanele Beclean, Năsăud și Bistriţa. Localitatea Sângeorzu Nou era sediu de comună în cadrul raionului Beclean, având în componență satele Brăteni și Bungard.Peste doi ani, în 1952, cele 28 regiuni existente s-au redus la 18, regiunea Rodna s-a desființat, iar raioanele Beclean, Bistrița şi Năsăud au trecut la regiunea Cluj. O nouă organizare are loc în anul 1956, când localitățile care făceau parte din regiunea Mureş, raioanele Luduş şi Mureş, precum şi comunele Şopteriu şi Milaş din raionul Reghin, au fost cuprinse în raionul Sărmaş, regiunea Cluj. Tot atunci comuna Sângeorzu Nou era alcătuită din localitățile Brăteni, Budurleni Case, Bungard și Sângeorzu Nou ca sediu de comună.Prin Legea nr. 3 pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Române din 1960 a fost desființat raionul Beclean, iar localitățile componente ale acestuia au fost împărțite între raioanele Bistrița şi Dej, din regiunea Cluj. Localitatea Sîngeorzu Nou era în continuare sediu de comună, în cadrul raionului Bistrița, având ca sat aparținător localitatea Bungard. În anul 1968 a avut loc reîntoarcerea la formele organizatorice tradiționale. În aceste condiții, prin Legea nr. 2/1968 teritoriul Republicii Socialiste România a fost organizat în 39 de județe, care au cuprins oraşe, comune şi sate. A fost momentul când se conturează judeţul Bistriţa-Năsăud, în limitele lui actuale, prin preluarea localităților din raioanele Bistrița, Năsăud, Dej, Sărmaş (regiunea Cluj) şi Reghin (regiunea Mureş), existente la 1960. Acesta avea ca reşedință oraşul Bistrița şi se compunea din 4 oraşe (Bistrița, Năsăud, Beclean şi Sângeorz-Băi), 53 de comune şi 233 de sate. Localitatea Sângeorzu Nou a devenit sat component al comunei Lechința.În anul 1989 județul Bistrița-Năsăud suferă modificări structural-funcționale, prin contopirea unor comune şi crearea altora noi. Astfel, acesta era alcătuit din 1 municipiu, 3 oraşe (Năsăud, Beclean şi Sângeorz-Băi) şi 47 de comune.La scurt timp, în anul 1990, Decretul lege nr. 38 al Frontului Salvării Nationale abroga legea dată anterior, astfel că județul Bistrița-Năsăud era format din 1 municipiu, 3 oraşe şi 53 de comune. În prezent localitatea Sângeorzu Nou aparține administrativ de comuna Lechința alături de localitățile Bungard, Chiraleș, Lechința (reședință de comună), Sâniacob, Țigău și Vermeș.

Fondul a fost preluat în anul 1984.

Consiliul popular al comunei Lechința

Informaţii referitoare la construirea şi întreţinerea Căminului cultural din Bungard, la întocmirea recensământului animalelor din 1952-1953 şi rezultatele acestuia, precum şi informaţii cu privire la activitatea financiar-contabilă a Sfatului popular, deciziile luate în şedinţele Comitetului executiv sau eliberarea unor acte de stare civilă.

Permanent.

Cronologic - pe probleme.

10 BN

Fără restricții.

Fără restricții.

română

latină

382

Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud, fondurile: BN-F-00038 „Sfatul popular al regiunii Rodna” BN-F-00281 „Sfatul popular al raionului Bistrița”, inventarele 293, 294. BN-F-00437 „Sfatul popular al comunei Lechința”

Legislație: 1. „Az 1871. Évi Tőrvények Gyűjteménye (Colecție de legi din 1871), Budapesta, 1908, pp. 176-219. 2. „Az 1876. Évi Tőrvények Gyűjteménye (Colecție de legi din 1876), Budapesta, 1876, p. 394. 3. „Az 1886. Évi Tőrvények Gyűjteménye (Colecție de legi din 1886), Budapesta, 1886, pp. 330-404. 4. „Decretul nr. IV al Consiliului Dirigent - Resortul de interne, privind statorirea unor denumiri româneşti în administrație şi justiţie” din 7 februarie 1919, în „Gazeta Oficială a Consiliului Dirigent” nr. 10 din 30 ianuarie (12 februarie )1919. 5. „Dezbaterile Senatului”, 125, ședința din 22 martie 1925, pp.711-776. 6. „Legea de unificare administrativă a României” din 14 iunie 1925, în Hamangiu C., „Codul General al României”, vol. XVI,1922-1926, pp. 338-409. 7. „Legea pentru organizarea administraţiei locale” din 3 august 1929; în Hamangiu C., „Codul General al României, vol. XVII, 1929. pp.920-970. 8. „Legea administrativă” din 1938, în Hamangiu C., „Codul General al României, vol. XXVI, 1938, pp. 1471-1528. 9. „Decizia nr. 8371 din 25 mai 1948 a Ministerului Afacerilor Interne referitoare la Decizia nr. 1505 din 1 aprilie 1948 a prefectului județului Năsăud de modificare a împărțirii administrative a acelui județ”, în „Monitorul Oficial” partea IB, nr. 128 din 4 iunie 1948. 10. „Legea nr. 17 asupra Consiliilor(sfaturi) populare” din 15 ianuarie 1949, în „Colecțiune de legi, decrete și deciziuni”, tomul XXVII, A,1-31 ianuarie, pp.141-152. 11. „Legea nr. 5 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române” din 7 septembrie 1950, în „Buletinul Oficial al Republicii Populare Române”, anul II, nr. 77, 1950. 12. „Legea privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial al Republicii Populare Române”, nr. 17-18, 1968. 13. „Legea nr. 2 din aprilie 1989 pentru îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România”, în „Buletinul Oficial al Republicii Populare Române”, nr. 4, 27 decembrie 1989. 14. „Decretul-Lege nr. 38 privind organizarea administrativă a teritoriului țării” din 22 ianuarie 1990, în „Monitorul Oficial al României”, nr. 14, 23 ianuarie 1990. ; Lucrări: 1. Bâca, Ioan, Onofreiu, Adrian, „Evoluția administrativ-teritorială a județului Bistrița-Năsăud”, în „Revista Bistriței”, XX, Bistrița 2006, pp. 349-369. 2. Bâca, Ioan, Onofreiu, Adrian, „Modele comparative de organizare administrativ-teritorială și instituțională a județului Bistrița-Năsăud”, în „Studii și cercetări etnoculturale”, XVI, Bistrița, 2011, pp. 451-476. 3. Onofreiu, Adrian, Sigmirean, Ioan, „Istoria județului Bistrița-Năsăud în documente și texte (epocile modernă și contemporană)”, Editura „Răsunetul”, Bistrița, 2001, pp. 100-116.

391

7.70

hârtie

ANDREEA SALVAN

ISAD(G)

2014