Unitate de descriere
Trimite o sesizare referitoare la această cotă
SFATUL POPULAR AL RAIONULUI BECLEAN
Date extreme: 1949-1960 / Cota UD: BN-F-00282 / Nivel: niv.Fond
Informații de identificare
Cotă
BN-F-00282
Titlu
SFATUL POPULAR AL RAIONULUI BECLEAN
Datele extreme de creare
1949-1960
Nivelul descrierii
niv.Fond
Informații despre context
Nume creator/proveniența
Sfatul popular al raionului Beclean
UD - Creator (Legătură)
SFATUL POPULAR AL RAIONULUI BECLEAN (RO-Beclean)
Datele extreme ale existenţei creatorului
1950-1960
Istoria instituţională/Nota biografică
Noile schimbări politice s-au reflectat şi la nivelul administraţiei teritoriale. Potrivit Legii 5 din 1950, regiunea era unitatea teritorial administrativ-economică, pe care se sprijinea direct organele centrale de stat (art. 3). Avea în subordine raionale precum şi oraşele de subordonare regională. Raionul era unitatea teritorială, operativă din punct de vedere economic, politic, administrativ, alcătuit din oraşe de subordonare raională şi comune (art. 6). Se înfiinţau 28 de regiuni, printre care şi regiunea Rodna, având în componenţa sa 4 raioane: Bistriţa, Beclean, Năsăud şi Vişeu şi oraşul Bistriţa ca oraş de subordonare regională. Raionul Beclean cuprindea 16 comune: Bidiu, Bozieş, Buza, Chiochiş, Chiuza, Dobric, Lechinţa, Matei, Nuşeni, Sânmihaiu de Câmpie, Sângeorzul Nou, Şieu Odorhei, Şintereag, Spermezeu, Târlişua, Uriu şi oraşul Beclean. Alegerea deputaţilor sfaturilor populare s-a făcut pe baza Legii Nr. 6/1950. Din septembrie şi până în decembrie 1950, când s-a emis Decretul Nr. 259/1950 privind organizarea şi funcţionarea sfaturilor populare, la nivelul raioanelor au funcţionat Comitetele Provizorii ale sfaturilor populare, organisme care au preluat atribuţiile comitetele provizorii judeţene şi de plasă, dar adaptate la noile condiţii. Decretul Nr. 331/1952, reduce numărul regiunilor la 18, astfel este desfiinţată regiunea Rodna, raionul Beclean trecând în subordonarea regiunii Cluj. În anul 1956 raionul Beclean cuprindea: Becleanul, Bozieş, Căianu Mic, Chiochiş, Chiraleş, Chiuza, Corvineşti, Dobric, Lechinţa, Matei, Nuşeni, Sângeorzu Nou, Sânmihaiu de Câmpie, Spermezeu, Şieu Odorhei, Şintereag, Târlişua şi Uriu. La baza organizării şi funcţionării Sfatului Popular al raionului Beclean a stat Decretul Nr. 259/1950. Acesta stabilea sarcinile sfaturilor populare, şi anume: „asigură respectarea legilor şi înfăptuirea directivelor organelor superioare; contribuie la întărirea puterii de apărare a ţării; participă la realizarea planului de stat a bugetului; coordonează activitatea întreprinderilor; întărirea gospodăriilor agricole; asigură ridicarea nivelului de cultural şi politic, lichidarea analfabetismului, dezvoltarea învăţământului; asigură respectarea drepturilor cetăţeneşti; asigură ocrotirea sănătăţii”. Potrivit acestui decret, sfaturile populare au fost organizate ca organe ale puterii de stat, realizând prin deputaţii aleşi controlul activităţilor de pe teritoriul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, pe termen de patru ani. Art. 8 arăta modul de lucru pentru sfaturi „sfaturile populare lucrează în sesiuni ordinare şi extraordinare”. Sfaturile nu puteau lucra decât în prezenţa majorităţii deputaţilor, iar hotărârile se putea lua doar cu majoritate de voturi. Pe timpul sesiunilor sfaturilor populare se alegea un preşedinte şi un secretar pentru conducerea sesiunilor respective. Organul de execuţie al sfatului era Comitetul Executiv, ales de sfaturile populare. Hotărârea Nr. 361 din 1956, stabilea componenţa Comitetelor Executive, şi anume pentru sfaturile raionale, acestea erau formate dintr-un preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 1 secretar, 7-9 membrii. În ceea ce priveşte responsabilitatea acestora, ele răspundeau în faţa Sfaturilor populare care le-au ales, dar şi în faţa sfaturilor populare superioare. Pe lângă Comitetul Executiv funcţionau secţiile: secretariat, oficiul juridic, planificare, cadre, organizatorică, agricolă, învățământ, artă-cultură, comercială, sănătate, prevederi sociale, drumuri, gospodărie comunală, valorificare, financiară. În urma intrării în vigoare a prevederilor Legii Nr. 3/1960, raionul Beclean s-a desfiinţat.
Istoricul unității de descriere
Fondul arhivistic a fost preluat/inregistrat în anul 1981. În anul 1985 fondul a fost ordonat şi inventariat, pentru ca în anul 1987 să fie efectuată şi operaţiunea de selecţionare asupra acestuia. În anul 2015 s-a efectuat o reordonare, reinventariere.
Sursa directă a preluării
CONSILIUL POPULAR AL MUNICIPIULUI DEJ
Informații despre conținut și structură
Cuprinsul pe scurt
Principalele documente create de secţiile raionului sunt: instrucţiuni, hotărâri, procese-verbale ale sfaturilor şi comitetelor executive, procese-verbale de instalare a comitetelor executive, decizii privind numirile de preşedinţi, vicepreşedinţi ai comitetelor executive, planuri de muncă, rapoarte ale secţiilor, corespondenţă privind problemele juridice, agricole, de învăţământ, de personal, hotărâri, sentinţe, situații cu chiaburii, probleme cu exproprieri şi împroprietări terenuri, funcţionarea Gospodăriilor Agricole Colective, instrucţiuni privind procesul de învăţământ, sănătatea populaţiei.
Evaluare, distrugere,termene de păstrare
Permanent
Sistem de ordonare
structural-cronologic, pe secţii iar în cadrul acestora, pe ani, iar în cadrul anilor, pe probleme
Condiții de acces și utilizare
Clădire Arhivă
10 BN
Condiții de acces
fără restricţii
Condiții de copiere
fără restricţii
Limba
română
Grafia
latină
Instrument evidență/informare
629
Informații despre materiale complementare
Unităţi de descriere conexe
1. Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud, fond „Sfatul popular al regiunii Rodna”. 2. Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Cluj, fondul „Sfatul popular al raionului Beclean”. 3. Idem, fond „Sfatul popular al regiunii Cluj”.
Bibliografie
Legislație: 1. „Legea Nr. 5/7 septembrie 1950 privind raionarea administrativ-economică a Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 77 din 8 septembrie 1950. 2. „Legea Nr. 6/1950 pentru alegerea deputaţilor în Sfaturile Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 77 din 8 septembrie 1950. 3. „Decretul Nr. 259/1950 pentru organizarea şi funcţionare Sfaturilor Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 122 din 28 decembrie 1950. 4. „Raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române, Lista regiunilor, raioanelor, orașelor și comunelor”, București, 1950. 5. „Decretul Nr. 331/19 septembrie 1952 pentru modificarea Legii Nr. 5/1950 privind raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române”, în ,,Buletinul Oficial”, partea I, nr. 187 din 19 septembrie 1952. 6. „Decretul Nr. 12/1956 cu privire la modificarea Legii Nr. 5/1950 privind raionarea administrativ-economică a Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 1 din 10 ianuarie 1956. 7. „Hotărârea Consiliului de Miniștri Nr. 361/1956 privind stabilirea componenţei membrilor Sfaturilor Populare”, în „Colecţia de Hotărâri”, nr. 13/17 martie 1956. 8. „Împărțirea administrativ-teritorială a Republicii Populare României, anexă la Decretul nr. 12/1956, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale nr. 1 din 10 ianuarie 1956”, București, 1956. 9. „Legea Nr. 6/1957 de organizare şi funcţionare a Sfaturilor Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 11 din 28 martie 1957. 10. „Legea Nr. 3/1960 pentru îmbunătăţirea împărţirii administrativă a teritoriului Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 27 din 27 decembrie 1960. 11. „Împărțirea administrativ-teritorială a Republicii Populare României, anexă la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare României”, București, 1965. ; Lucrări: 1. Bâca Ioan, Adrian Onofreiu, „Evoluția administrativ-teritorială a județului Bistrița-Năsăud”, în „Revista Bistriței”, Bistrița, XX, 2006, pp. 340-371. 2. Idem, „Modele comparative de organizare administrativ-teritorială și instituțională a județului Bistrița-Năsăud”, în „Studii și cercetări etnoculturale”, Bistrița, 16, 2011, pp. 451-476. 3. Dörner Anton, „Administrația Transilvaniei în perioada anilor 1867-1976”, în „Anuarul Institutului de Istorie George Barițiu din Cluj-Napoca”, XL, Cluj-Napoca, 2001, pp 105-116. 4. „Județele patriei. Bistrița-Năsăud. Monografie”, Editura Sport-Turism, București, 1979. 5. „Județul Bistrița-Năsăud pe coordonatele marilor împliniri socialiste – temeiul deplinei încrederi în viitorul comunist al patriei”, 1985. 6. Oroveanu Mihai, „Organizarea administrativă și sistematizarea teritoriului Republicii Socialiste România”, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 7 . Păiușan Cristina, Ion Dorin Narcis, Retegan Mihai, „Regimul comunist din România. O cronologie politică (1945-1989)”, Editura Tritonic, București, 2002. 8. Rus Viorel, „Rezistența anticomunistă în județul Bistrița-Năsăud (1945-1989)”, Editura Cutova, Bistrița, 2005. 9. „Sfatul popular al regiunii Cluj”, în „Îndrumător în Arhivele Statului. Județul Cluj. Îndrumătoare arhivistice. 16”, vol. I, București, 1979, pp. 371-381.
Informații despre caracterizarea fizică a UD
Număr u.a.
3356
Metri liniari
92.30
Tip/suport material arhivistic
hârtie
Informații despre responsabilitate
Identificatorul instituției și persoanei responsabile pentru descriere
FLORIN VLAȘIN
Reguli și convenții utilizate
ISAD(G)
Datele creării, revizurii sau ștergerii
2014
Descriptori
Legături cu alte cote
Titlu
Date extreme
Tip legătură