BN-F-00443

PRIMĂRIA COMUNEI VERMEȘ

1939-1951

niv.Fond

Primăria comunei Vermeș

PRIMĂRIA COMUNEI VERMEŞ (RO-Vermeş)

1849-1949

Primăria Vermeș s-a constituit în baza Ordinațiunii nr.40 a guvernatorului cezaro-crăiesc civil și militar din 7 decembrie 1849. Comitatul Bistriţa-Năsăud s-a format din districtul Bistriței, districtul Năsăudului, localități din comitatul Dăbâca şi din comitatul Solnocul Interior. În acel moment anumite localități ale județului actual făceau parte din comitatele Cojocna şi Solnoc-Dăbâca. Comitatul Bistrița-Năsăud cuprindea 6 cercuri (Năsăud, Rodna Veche, Prundu Bârgăului, Șieul Mare, Beșineu –Viișoara - și Iad – Livezile), cu comunele aferente. La 1883 Comitatul Bistrița-Năsăud a fost restructurat în 4 cercuri sau oficii cercuale (Năsăud, Rodna Veche, Iad, Beșineu). Localitatea Vermeș făcea parte din cercul Beșineu (Viișoara). Această organizare administrativ-teritorială s-a menținut până în anul 1918, când se formează statul naţional unitar român. Conform Decretului IV al Consiliului Dirigent înființat la 1918, pentru conducerea Transilvaniei, vechea formă administrativă din Transilvania, comitatul a fost înlocuită cu județul, iar cercul a fost înlocuit cu plasa. Prin urmare, vechiul comitat Bistrița-Năsăud a fost înlocuit cu județul Bistrița-Năsăud, care a funcționat sub această denumire între anii 1919-1925. Acesta avea în componență 4 plase. Localitatea Vermeș aparținea de plasa Beșineu (Viișoara). Prin Legea pentru unificarea administrativă a României, dată în 1925, din cele 76 județe existente până la acel moment urmau să se contureze 62 de județe mijlocii, alcătuite din plase, comune urbane și comune rurale, schemă care presupunea descentralizarea administrativă a țării. Județul Năsăud s-a format din județul preexistent Bistrița-Năsăud și cuprindea: un oraș cu un consiliu (Bistrița), 4 plase și 97 de comune. Localitatea Vermeș era localitate componentă a județului Năsăud și aparținea de plasa Beșineu. După reajustarea administrativă din anul 1926, localitatea aparținea de plasa Lechința, județul Năsăud. Prin Legea pentru organizarea administraţiunii locale din 1929, județul Năsăud a fost uşor restructurat, cuprinzând 2 comune urbane (Bistrița - reşedință şi Năsăud), 4 plase (Bârgău, Năsăud, Rodna şi Şieu) şi 109 comune rurale. Vermeșul era în continuare localitate componentă în cadrul plasei Lechința. În anul 1934, prin Decizia Ministerului de Interne Nr. 2264, s-au efectuat, la cererea prefecturii, unele modificări în organizarea administrativă a județului Năsăud. Astfel, au rămas cele două comune urbane, Bistrița şi Năsăudul, dar s-a revenit la 6 plase (Bârgău, Năsăud, Plasa Centrală, Șieu, Lechința, Rodna), cărora li s-au arondat comunele rurale. Vermeșul era în continuare localitate componentă în cadrul plasei Lechința. Prin Decretul regal 2191 din anul 1938 a fost promulgată Legea administrativă, care propunea ca unități descentralizate comuna, plasa, județul şi ținutul. Astfel, județele Năsăud, Someş, Cluj, Bihor, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş au format ținutul Someş, condus de un rezident regal, situație care s-a menținut până în anul 1940. În restul țării, prin Legea 577 din 22 septembrie 1940, s-au desființat ținuturile şi rezidențele regale, reorganizându-se județele. În anul 1940, prin Dictatul de la Viena, 11 județe din NV Transilvaniei au fost cedate Ungariei hortyste, fapt care a determinat reluarea formelor de organizare administrativă anterioare anului 1918. Astfel judeţul Năsăud s-a transformat în comitatul Bistriţa-Năsăud, care includea oraşul Bistrița şi 4 plase, cu comunele aferente. Localitatea Vermeș aparținea administrativ de plasa Bistrița de Sus. În anul 1944 s-a revenit la judeţul Năsăud, organizat prin Ordonanţa prefectului nr. 41 , din februarie 1945, cu 2 comune urbane (Bistrița şi Năsăud), 4 plase, 110 comune rurale şi 43 de notariate. Vermeșul era localitate componentă a plasei Bistrița de Jos. Pentru o mai bună administrare în anul 1948 județul Năsăud a fost reorganizat în 6 plase cu 121 comune rurale, după cum urmează: plasa Centrală, plasa Şieu, plasa Lechinţa plasa Rodna, plasa Bârgău şi plasa Năsăud. Localitatea Vermeș era reședință de comună fără sate aparținătoare în cadrul plasei Lechința. Prin Legea 17 din anul 1949, în cadrul comunelor, plaselor şi județelor s-au introdus consilii (sfaturi) populare, ca organe ale puterii locale de stat. Organele executive ale consiliilor populare erau comitetele executive, iar pentru buna funcționare a acestor organisme administrative nou create s-au înființat comitete provizorii județene şi o comisie de revizuire a împărțirii administrative a țării. Activitatea acestei comisii s-a concretizat prin propunerile înaintate organelor centrale, care au elaborate în anul 1950, Legea nr. 5 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române. Conform acesteia, teritoriul țării a fost împărțit, după model sovietic, în 28 de regiuni, raioane, oraşe şi comune. În această situație localitățile de pe teritoriul actual al județului Bistrița-Năsăud făceau parte din regiunile Rodna, Cluj şi Mureş. Cele mai multe localități erau cuprinse în regiunea Rodna, care avea în componență raioanele Beclean, Năsăud și Bistriţa. Localitatea Vermeș era sat component al comunei Lechința, raionul Bistrița.Peste doi ani, în 1952, cele 28 regiuni existente s-au redus la 18, regiunea Rodna s-a desființat, iar raioanele Beclean, Bistrița şi Năsăud au trecut la regiunea Cluj. O nouă organizare are loc în anul 1956, când localitățile care făceau parte din regiunea Mureş, raioanele Luduş şi Mureş, precum şi comunele Şopteriu şi Milaş din raionul Reghin, au fost cuprinse în raionul Sărmaş, regiunea Cluj. Prin Legea nr. 3 pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Române din 1960 a fost desființat raionul Beclean, iar localitățile componente ale acestuia au fost împărțite între raioanele Bistrița şi Dej, din regiunea Cluj. În anul 1968 a avut loc reîntoarcerea la formele organizatorice tradiționale. În aceste condiții, prin Legea nr. 2/1968 teritoriul Republicii Socialiste România a fost organizat în 39 de județe, care au cuprins oraşe, comune şi sate. A fost momentul când se conturează judeţul Bistriţa-Năsăud, în limitele lui actuale, prin preluarea localităților din raioanele Bistrița, Năsăud, Dej, Sărmaş (regiunea Cluj) şi Reghin (regiunea Mureş), existente la 1960. Acesta avea ca reşedință oraşul Bistrița şi se compunea din 4 oraşe (Bistrița, Năsăud, Beclean şi Sângeorz-Băi), 53 de comune şi 233 de sate. Localitatea Vermeș era sat component al comunei Lechința. În anul 1989 județul Bistrița-Năsăud suferă modificări structural-funcționale, prin contopirea unor comune şi crearea altora noi. Astfel, acesta avea 1 municipiu, 3 oraşe (Năsăud, Beclean şi Sângeorz-Băi) şi 47 de comune. La scurt timp, în anul 1990, Decretul lege nr. 38 al Frontului Salvării Nationale abrogă legea dată anterior, astfel că județul Bistrița-Năsăud era format din 1 municipiu, 3 oraşe şi 53 de comune. În prezent localitatea Vermeș aparține administrativ de comuna Lechința alături de localitățile Bungard, Chiraleș, Lechința (reședință de comună), Sângeorzu Nou, Sâniacob și Țigău.

Fondul a fost preluat în anul 1984.

Consiliul popular al comunei Lechința

Informaţii cu privire întocmirea şi rezultatele recensământului agricol din 1948 şi suprafeţele arabile cultivate în perioada 1947-1948, bugetul primăriei, declaraţiile date de locuitorii comunei cu privire la pagubele provocate de război pe teritoriul comunei.

Permanent.

Cronologic - pe probleme.

10 BN

Fără restricții.

Fără restricții.

română

latină

386

Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița-Năsăud, fondurile: BN-F-00038 „Sfatul popular al regiunii Rodna” BN-F-00281 „Sfatul popular al raionului Bistrița”, inventarele 293, 294. BN-F-00437 „Sfatul popular al comunei Lechința”

Legislație: 1. „Ordinațiunea nr. 40 a cr. guvernator civil și militar din 7 decembrie 1849, pentru cr. comandanți militari de districte de la Cluj, Alba Iulia, Reteag, Odorheiu, Făgăraș și către comitele națiunii săsești pentru activitatea funcționară a aleșilor sătești”, în „Culegere de preînaltele patente împărătești ce au ieșit pentru Transilvania, asemenea și publicațiunile și ordinațiunile cr. guberniu civil și militar, cuprinzătoare de periodul de la 19 iulie 1849 până la sfârșitul lui februarie 1850”,1850, pp. 103-112. 2. „Az 1871. Évi Tőrvények Gyűjteménye (Colecție de legi din 1871), Budapesta, 1908, pp. 176-219. 3. „Az 1876. Évi Tőrvények Gyűjteménye (Colecție de legi din 1876), Budapesta, 1876, p. 394. 4. „Az 1886. Évi Tőrvények Gyűjteménye (Colecție de legi din 1886), Budapesta, 1886, pp. 330-404. 5. „Decretul nr. IV al Consiliului Dirigent - Resortul de interne, privind statorirea unor denumiri româneşti în administrație şi justiţie” din 7 februarie 1919, în „Gazeta Oficială a Consiliului Dirigent” nr. 10 din 30 ianuarie (12 februarie )1919. 6. „Dezbaterile Senatului”, 125, ședința din 22 martie 1925, pp.711-776. 7. „Legea de unificare administrativă a României” din 14 iunie 1925, în Hamangiu C., „Codul General al României”, vol. XVI,1922-1926, pp. 338-409. 8. „Legea pentru organizarea administraţiei locale” din 3 august 1929; în Hamangiu C., „Codul General al României, vol. XVII, 1929. pp.920-970. 9. „Legea administrativă” din 1938, în Hamangiu C., „Codul General al României, vol. XXVI, 1938, pp. 1471-1528. 10. „Decizia nr. 8371 din 25 mai 1948 a Ministerului Afacerilor Interne referitoare la Decizia nr. 1505 din 1 aprilie 1948 a prefectului județului Năsăud de modificare a împărțirii administrative a acelui județ”, în „Monitorul Oficial” partea IB , nr. 128 din 4 iunie 1948. 11. „Legea nr. 17 asupra Consiliilor(sfaturi) populare” din 15 ianuarie 1949, în „Colecțiune de legi, decrete și deciziuni”, tomul XXVII, A,1-31 ianuarie, pp.141-152. 12. „Legea nr. 5 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române” din 7 septembrie 1950, în „Buletinul Oficial al Republicii Populare Române”, anul II, nr. 77, 1950. 13. „Legea privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial al Republicii Populare Române”, nr. 17-18, 1968. 14. „Legea nr. 2 din aprilie 1989 pentru îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România”, în ibidem, nr. 4, 27 decembrie 1989. 15. „Decretul-Lege nr. 38 privind organizarea administrativă a teritoriului țării” din 22 ianuarie 1990, în „Monitorul Oficial al României”, nr. 14, 23 ianuarie 1990. Lucrări: 1. Bâca Ioan și Onofreiu Adrian, „Evoluția administrativ-teritorială a județului Bistrița-Năsăud”, în „Revista Bistriței”, XX, Bistrița 2006, pp. 349-369. 2. Bâca Ioan și Onofreiu Adrian, „Modele comparative de organizare administrativ-teritorială și instituțională a județului Bistrița-Năsăud”, în „Studii și cercetări etnoculturale”, XVI, Bistrița, 2011, pp. 451-476. 3. von Treunfeld, Ignaz Lenk, „Siebenbürgens geographisch, topographisch, statistisch, hydrographisch und orographisches Lexikon mitttelst eines Bersuches seiner Landkarten-Beschreibung bearbeitet und alphabetisch geordnet”, Vierter Band S-Z, Wien, 1839, pp. 403-404.

16

0.60

hârtie

ANDREEA SALVAN

ISAD(G)

2014