BN-F-00340

PRIMĂRIA COMUNEI SIGMIR

1937-1950

niv.Fond

Primăria comunei Sigmir (1849-1950) Sfatul popular al comunei Sigmir (1950-1956)

PRIMĂRIA COMUNEI SIGMIR (RO-Sigmir)

1849-1950

Prima atestare a localităţii Sigmir datează din anul 1332 când într-un document apare menţiunea „Plebanus de Chichman, sacerdos de Chitmar”. De-a lungul timpului apar mai multe consemnări ale localităţii: Szepnyir, Szipnir, Schonnbirk, Zippendorf, Sicmir, Sigmir. Regii Ungariei au acordat coloniştilor germani numeroase privilegii, care alături de condiţiile geografice favorabile au contribuit la dezvoltarea zonei Bistriţei. Noii veniţi, colonizaţi din Lotaringia, s-au organizat în cinci grupe (districte): Bistriţa – care cuprindea localităţile limitrofe oraşului Bistriţa, printre care şi localitatea Sigmir, Chiraleş (Kyralier), Şieul Mare (Schogener), Teaca (Tekendorf), Reghin (Recu). Primăria Sigmir s-a constituit în baza Ordinațiunii nr. 40 a guvernatorului cezaro-crăiesc civil și militar din 7 decembrie 1849. Până la înfiinţarea Comitatului Bistriţa-Năsăud (1876), Sigmirul a făcut parte din Districtul săsesc al Bistriţei, după această dată a fost subordonată Cercului Livezile (Iad). Prin Legea pentru unificarea administrativă din anul 1925, teritoriul României s-a împărţit în judeţe, având în subordine comunele rurale şi urbane. Comuna şi judeţul erau persoane juridice care îşi administrau interesele prin consilii compuse din consilieri aleşi, de drept şi consilieri femei. Primarul era capul administraţiei comunale. Consiliul comunal se întrunea odată pe trimestru sau când situaţia o cerea. Atribuţiile priveau toate „chestiunile” de interes local referitoare la învăţământ, culte, sănătate, construcţii şi întreţinerea străzilor, protecţia mediului, monumentele, agricultura, comerţul, alcătuirea bugetului, taxele, procese juridice, alipiri de sate şi comune, poliţie, întocmirea regulamentelor, dreptul de a acorda cetăţenia, dreptul de a adresa reclamaţii. Între intervalul dintre sesiuni, atribuţiile acestuia erau îndeplinite de delegaţia permanentă, cu excepţia actelor de dispoziţii, buget, înfiinţări taxe, impozite, regulamente, concesionări, modificări teritoriale, conferirea cetăţeniei. Funcţionarii erau de două categorii: administrativi şi de specialitate. Prin Legea pentru organizarea administraţiei locale din 1929, art. 177, se precizau atribuţiile secretarului comunal, acesta fiind „capul cancelariei”, având în subordine arhivele şi toate lucrările din cancelaria primăriei, el era însărcinat cu redactarea proceselor verbale ale şedinţelor şi cu transcrierea lor în registre numerotate, şnuruite şi parafate de primar. Fiecare primărie trebuia să aibă 5 tipuri de registre: administrative, sanitare, veterinare, de contabilitate şi de stare civilă. Din registrele administrative, cele mai importante erau: registrul de intrare-ieşire cu opisul de dosare (forma baza evidenţei arhivei unei comune), registrul pentru înscrierea proceselor-verbale ale consiliului comunal, registrul general de dosare şi registre. Din punct de vedere administrativ, localitatea a făcut parte din componenţa Plasei Lechinţa, judeţul Năsăud. Prin Decizia Ministerului de Interne Nr. 2246 din 3 martie 1934, la cererea Prefecturii s-au înfiinţat două noi plase, Plasa Centrală cu reşedinţa în Bistriţa şi Plasa Lechinţa cu reşedinţa în Lechinţa. Localitatea Sigmir a fost subordonată Plăşii Centrale. În timpul ocupaţiei horthyste localitatea a intrat în componenţa Plasei Bistriţa de Jos, din Comitatul Bistriţa-Năsăud. La arondarea din anul 1948, localitatea Sigmir a devenit comună, având ca sat subordonat localitatea Caila. În baza Legii Nr. 5 din 7 septembrie 1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului R.P.R, s-au înfiinţat Sfaturile Populare. Localitatea Sigmir a fost subordonată raionului Bistriţa, iar în anul 1956 a devenit cartier al oraşului Bistriţa.

Fondul arhivistic a fost preluat în anul 1982.

CONSILIUL POPULAR AL MUNICIPIULUI BISTRIŢA

Modul de organizare şi activitatea Primăriei comunei Sigmir este reflectată de puţinele categorii de documente şi problemele întâlnite în cadrul fondului: declaraţii privind pagubele provocate de război; recensământul animalelor; acte de stare civilă; registre de intrare-ieşire a corespondenţei; state de plată.

Permanent

cronologic pe probleme

10 BN

fără restricţii

fără restricţii

română

latină

316

1. Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud, fond „Sfatul popular al regiunii Rodna”. 2. Idem, fond „Sfatul popular al raionului Bistriţa”. 3. Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Cluj, fond „Sfatul popular al regiunii Cluj”.

Legislație: 1. „Ordinațiunea nr. 40 a cr. guvernator civil și militar din 7 decembrie 1849, pentru cr. comandanți militari de districte de la Cluj, Alba Iulia, Reteag, Odorheiu, Făgăraș și către comitele națiunii săsești pentru activitatea funcționară a aleșilor sătești”, în „Culegere de preînaltele patente împărătești ce au ieșit pentru Transilvania, asemenea și publicațiunile și ordinațiunile cr. guberniu civil și militar, cuprinzătoare de periodul de la 19 iulie 1849 până la sfârșitul lui februarie 1850”, 1850, pp. 103-112. 2. „Az 1871. Évi Tőrvénzek Gzűjteménze (Colecție de legi din 1871), Budapesta, 1908, pp. 176-219. 3. „Az 1876. Évi Tőrvénzek Gzűjteménze (Colecție de legi din 1876), Budapesta, 1876, p. 394. 4. „Az 1886. Évi Tőrvénzek Gzűjteménze (Colecție de legi din 1886), Budapesta, 1886, pp. 330-404. 5. „Legea de unificare administrativă din 14 iunie 1924”, în C. Hamangiu, „Codul general al României. Legi uzuale”, vol. XI-XIII, 1924, partea I, pp. 338-403. 6. „Dezbaterile Senatului”, 125, ședința din 22 martie 1925, pp.711-776. 7. „Legea de unificare administrativă a României” din 14 iunie 1925, în Hamangiu C., „Codul General al României”, vol. XVI, 1922-1926, pp. 338-409. 8. „Legea pentru organizarea administraţiei locale”, Bucureşti, 1926, pp. 58-59. 9. „Împărţirea administrativă a teritoriului României”, Bucureşti, 1926, pp. 29-30, 58-59, 61, 82-83. 10. „Legea pentru organizarea administraţiei locale din 3 august 1929”, în Hamangiu C., „Codul General al României”, vol. XVII, 1929. pp. 920-970. 11. „Legea administrativă din 27 martie 1936”, în C. Hamangiu, „Codul general al României. Legi uzuale”, vol. XXIV, 1936, partea I, pp. 342-402. 12. „Legea administrativă din 14 august 1938”, în Codul Hamangiu, „Codul general al României. Legi uzuale”, vol. XXVI, 1938, partea a II-a, pp. 1471-1577. 13. „Legea Nr. 17/15 ianuarie 1949 asupra Consiliilor Populare”, în „Colecțiune de legi, decrete și deciziuni”, tomul XXVII, A, 1-31 ianuarie 1949, pp. 141-152. 14. „Legea Nr. 5/7 septembrie 1950 privind raionarea administrativ-economică a Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 77 din 8 septembrie 1950. 15. „Legea Nr. 6/1950 pentru alegerea deputaţilor în Sfaturile Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 77 din 8 septembrie 1950. 16. „Decretul Nr. 259/1950 pentru organizarea şi funcţionare Sfaturilor Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 122 din 28 decembrie 1950. 17. „Raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române, Lista regiunilor, raioanelor, orașelor și comunelor”, București, 1950. 18. „Decretul Nr. 331/19 septembrie 1952 pentru modificarea Legii Nr. 5/1950 privind raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române”, în ,,Buletinul Oficial”, partea I, nr. 187 din 19 septembrie 1952. 19. „Decretul Nr. 12/1956 cu privire la modificarea Legii Nr. 5/1950 privind raionarea administrativ-economică a Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 1 din 10 ianuarie 1956. 20. „Hotărârea Consiliului de Miniștri Nr. 361/1956 privind stabilirea componenţei membrilor Sfaturilor Populare”, în „Colecţia de Hotărâri”, nr. 13/17 martie 1956. 21. „Împărțirea administrativ-teritorială a Republicii Populare României, anexă la Decretul nr. 12/1956”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale nr. 1 din 10 ianuarie 1956”, București, 1956. Lucrări: 1. Bâca Ioan, Adrian Onofreiu, „Evoluția administrativ-teritorială a județului Bistrița-Năsăud”, în „Revista Bistriței”, Bistrița, XX, 2006, pp. 340-371. 2. Idem, „Modele comparative de organizare administrativ-teritorială și instituțională a județului Bistrița-Năsăud”, în „Studii și cercetări etnoculturale”, Bistrița, 16, 2011, pp. 451-476. 3. Dörner Anton, „Administrația Transilvaniei în perioada anilor 1867-1976”, în „Anuarul Institutului de Istorie George Barițiu din Cluj-Napoca”, XL, Cluj-Napoca, 2001, pp 105-116. 4. Ghițan Teodor, „Raionul și orașul Bistrița. Monografie economică”, Cluj, 1955, mss. 5. „Județele patriei. Bistrița-Năsăud. Monografie”, Editura Sport-Turism, București, 1979. 6. „Județul Bistrița-Năsăud pe coordonatele marilor împliniri socialiste – temeiul deplinei încrederi în viitorul comunist al patriei”, 1985. 7. Meruţiu Vasile, „Judeţele din Ardeal şi Maramureş până în Banat. Evoluţia teritorială”, Cluj, 1929. 8. Onofreiu Adrian, Băndean Ana-Maria, „Prefecții județului Bistrița-Năsăud (1919-1950; 1990-2014). Ipostaze, imagini, mărturii”, Editura Charmides, Bistrița, 2014. 9. Oroveanu Mihai, „Organizarea administrativă și sistematizarea teritoriului Republicii Socialiste România”, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 10. Păiușan Cristina, Ion Dorin Narcis, Retegan Mihai, „Regimul comunist din România. O cronologie politică (1945-1989)”, Editura Tritonic, București, 2002. 11. „Primăria oraşului Bistriţa”, în „Îndrumător în Arhivele Statului. Județul Bistrița-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21”, București, 1988, pp. 59-68. 12. Rus Viorel, „Rezistența anticomunistă în județul Bistrița-Năsăud (1945-1989)”, Editura Cutova, Bistrița, 2005. 13. „Sfatul popular al regiunii Cluj”, în „Îndrumător în Arhivele Statului. Județul Cluj. Îndrumătoare arhivistice. 16”, vol. I, București, 1979, pp. 371-381. 14. Suciu Coriolan, „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, vol. II, Editura Academiei R.S.R., București, 1967.

15

0.30

hârtie

FLORIN VLAȘIN

ISAD(G)

2014