BN-F-00002

JUDECĂTORIA MIXTĂ BISTRIȚA

1841-1969

niv.Fond

Judecătoria regală de plasă Bistriţa (1871-1918) şi (1940-1944) Judecătoria de Ocol Mixtă Bistriţa (1919-1938) Judecătoria Mixtă Bistriţa (1938-1940) şi (1944-1952)

JUDECĂTORIA BISTRIŢA (RO-Bistriţa)

1841 (ca.)-1952

01.08.1952

Denumirea oficială a Judecătoriei Bistriţa a fost Judecătoria Mixtă Bistriţa. În anul 1819 Curtea de la Viena şi-a propus trecerea autorităţii judecătoreşti asupra statului. Acest lucru s-a produs efectiv abia după anul 1830. Judecătoria Bistriţa s-a înfiinţat în anul 1841 şi s-a desfiinţat la 01.08.1952. Actele normative care au reglementat funcţionarea Judecătoriei Bistriţa au fost Legea XXXI din 08.06.1871 privind organizarea judecătoriilor de primă instanţă, Legea XXXII din anul 1871, Legea pentru judecătoriile de ocoale din 28.12.1907 (aplicată în Transilvania după anul 1918), Ordonanţa nr. 121/1919 a Resortului Justiţiei dată în baza Decretului nr. 1 privind funcționarea în mod provizoriu a serviciilor publice, aplicarea legilor, despre funcționari și întrebuințarea limbilor din 24.01.1919 al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, Legea pentru unificarea dispozițiunilor din legea de organizare judecătorească privitoare la ministerul public, la numiri, înaintări și disciplină din 25.06.1924, Legea pentru organizarea judecătorească din 20.08.1938, Legea Nr. 341 pentru organizarea judecătorească din 03.12.1947 şi Legea Nr. 5 pentru organizarea judecătorească din 03.06.1952. Judecătoriile regale cercuale (Kiraly Jarasbirosagok) aveau în anul 1871 unul sau mai mulţi judecători, iar în cauzele repartizate aceştia judecau independent. Acestea erau instanţe de fond. În perioada 1871-1918 Judecătoria Bistriţa judeca acele cauze civile ce nu depăşeau ca valoare suma de 500 florini, cauze nelitigioase şi cauze penale date lor în competenţă (de regulă cauze penale minime), exercita în raza ei de activitate atribuţii de urmărire penală şi de carte funciară (judecarea cauzelor de carte funciară intrau în atribuţia Tribunalului Bistriţa) şi judeca acele cauze în care pedeapsa era de până la 6 luni. Jurisdicţia Judecătoriei Bistriţa se întindea asupra Districtului Bistriţa. În schema de organizare a Judecătoriei Bistriţa funcţionau în anul 1871 1 judecător de plasă, 2 ajutori judecătoreşti, 2 diurnişti, 2 curieri şi 1 executor. În intervalul 1919-1924 Judecătoria Bistriţa rezolva toate cauzele în materie personală şi mobiliară, civilă sau comercială, principale, accesorii sau accidentale, în primă şi ultimă instanţă până la valoarea de 300 lei, capital şi procente reclamate şi cu drept de apel până la valoarea de 3000 lei capital şi procente reclamate. Jurisdicţia sa se întindea asupra oraşului Bistriţa şi a comunelor din plasele administrative Centrală, Prundu Bârgăului, Lechinţa şi Şieu. Între anii 1924-1938 a fost de instanţă de judecată de gradul I, având în competenţă judecarea şi rezolvarea cauzelor civile şi penale, executări civile şi penale, succesorale, de carte funciară şi administrative. Legea de organizare judecătorească din 25 iunie 1924 prevedea ca la judecătoriile pe lângă care se afla o secţie a cărţilor funciare să funcţioneze unul sau mai mulţi directori de carte funciară în funcţie de nevoile serviciului şi unul sau mai multe ajutoare, precum şi un număr de impiegaţi în funcţie de nevoile serviciului apreciate de către Ministerul Justiţiei. În anul 1924 Judecătoria Bistriţa funcţiona cu 1 judecător şef, 4 judecători, 1 ajutor de judecător, 1 director de carte funciară, 2 ajutori de directori de carte funciară, 2 grefieri, 2 impiegaţi, 9 impiegaţi stagiari şi 4 aprozi. Legea pentru organizarea judecătorească din 20 august 1938 stabilea ca măsura introducerii cărţilor funciare, la judecătoriile în circumscripţia în care se punea în aplicare noua lege funciară să se înființeze câte o secţie de carte funciară. În perioada 1938-1952 Judecătoria Bistriţa judeca toate pricinile civile sau comerciale pe care aveau competenţă să le judece în primă şi ultimă instanţă, contravenţiile la codul penal sau din alte legi speciale cât şi despăgubirile civile derivate din acestea pe care aveau competenţă să le judece în primă şi ultimă instanţă, cu excepţia acţiunilor date în competenţa judecătoriilor comunale. Judecătorii convocau la primărie şi prezidau consiliile de familie cu ocazia controlului gestiunii tutorului. Judecătoria Bistrița controla şi activitatea judecătoriilor comunale. Jurisdicţia Judecătoriei Bistriţa se întindea asupra oraşului Bistriţa şi a comunelor rurale din plasele administrative Centrală, Prundu Bârgăului, Lechinţa şi Şieu. La judecătorii funcţionau unul sau mai mulţi grefieri şi un număr de impiegaţi, în funcţie de necesităţi, dintre care unul îndeplinea funcţia de arhivar. În anul 1938 la Judecătoria Bistriţa funcţionau 5 judecători, 1 ajutor de judecător, 1 director de carte funciară, 2 ajutori de director de carte funciară, 2 grefieri, 11 impiegaţi şi 4 aprozi. În conformitate cu Legea de organizare judecătorească din anul 1947 fiecare judecătorie era compusă din unul sau mai mulţi judecători, unul sau mai mulţi ajutori de judecători şi mai mulţi ajutori de judecători (asesori populari). La judecătoriile unde exista serviciu de carte funciară, unul dintre judecători era desemnat prin decizie de către ministrul justiţiei ca judecător de carte funciară. Cei doi ajutori de judecători populari (asesori populari) luau parte împreună cu judecătorul sau ajutorul de judecător la judecarea pricinilor cu caracter contencios. Înainte de anul 1918 instituţiile superioare Judecătoriei Bistriţa erau Tribunalul Regal Bistriţa, Tribunalul Regal Târgu Mureş şi Curia Regală, iar în perioada interbelică Tribunalul Judeţului Năsăud, Curtea de Apel Cluj şi Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie. În perioadele 1871-1918 şi 1940-1944 Judecătoria Bistriţa s-a numit Judecătoria regală de plasă Bistriţa, în intervalul 1919-1938 Judecătoria de Ocol Mixtă Bistriţa, iar între 1938-1940 şi 1944-1952 Judecătoria Mixtă Bistriţa.

Fondul a fost preluat în anul 1952 de la Tribunalul Popular al Raionului Bistriţa și a fost prelucrat în anul 1953. Fondul Judecătoria Mixtă Bistrița a fost comasat cu fondul Judecătoria cercuală Bistrița. În anul 2016 s-a realizat o preluare de completare.

TRIBUNALUL POPULAR AL RAIONULUI BISTRIŢA

Privind organizarea şi activitatea judecătoriei, legalizări de acte, cauze civile şi penale, târgul săptămânal din comuna Monor, administrarea tăierilor din pădurile Teşna şi Coşna, litigii de hotar, constituirea unor asociaţii, cooperative de ajutor şi credit şi bănci, litigii de hotar, tutelă, probleme cadastrale.

Permanent.

Cronologic pe probleme și pe numere de bază (pentru cauze).

10 BN

Conform articolului 30 şi a anexei nr. 6 ale Legii 16 din anul 1996 a Arhivelor Naţionale republicată.

Conform articolului 30 şi a anexei nr. 6 ale Legii 16 din anul 1996 a Arhivelor Naţionale republicată.

română latină germană maghiară

latină

167 (prel. 1/1953) 163 (prel. 2/2007)

Izvoare inedite: Serviciul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Arhivelor Naţionale, Colecția personală George Cârdei, dos. 28. Legislație: „Buletinul Oficial al Republicii Populare Române”, Anul IV, Nr. 31 din 19.06.1952, Centrul Poligrafic Nr. 2, București. „Gazeta Oficială” Nr. 9 din 14/27 ianuarie 1919, Tiparul Tipografiei arhidiecezane, Sibiu. „Monitorul Oficial” Nr. 216 din 30.12.1907 (12.01.1908), Imprimeriile Statului, București. „Monitorul Oficial”, Nr. 136 din 26.06.1924, Imprimeriile Statului, București. „Monitorul Oficial”, Partea I-a, Anul CXV, Nr. 282 din 05.12.1947, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București. „Monitorul Oficial”, Partea I-a, Nr. 192 din 20 august 1938, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București. „Torvenyek gyujtemenye. Az 1871 evi”, Kiadja A M. Kir. Belugyministerium, Budapest, 1908. Lucrări: Nistor Alexandru, Mureşan Ioan, Rusu-Sărăţeanu Ion, Viraj Ioan, „Îndrumător în Arhivele Statului. Judeţul Bistriţa-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice Nr. 21”, Direcția Generală a Arhivelor Statului din R.S.R., Bucureşti, 1988. Onofreiu Adrian, „Districtul Năsăud (1861-1876)”, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2010.

229

58.00

hârtie

DOLOGA DORIN

ISAD(G)

2014, 2016