BN-F-00688

CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN BISTRIȚA-NĂSĂUD

1953-1989

niv.Fond

CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN BISTRIȚA-NĂSĂUD

CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN BISTRIȚA-NĂSĂUD (RO-Bistrița)

1968-1989

Evoluția teritorial-administrativă a României după al doilea război mondial a fost influențată de modelul sovietic. Acesta a fost impus prin reglementări succesive, reprezentate de „Legea nr. 17 din 17 ianuarie 1949 asupra Consiliilor Populare”, „Legea nr. 3/1950 de raionare a teritoriului”, cu modificările din 1952, 1956, 1960. Pentru prima dată consiliile populare au fost definite ca organe locale ale puterii de stat în Constituția din 1965. Aplicarea în practică a fost făcută prin Legea nr. 2/1968, care a impus modelul organizării administrative în județe, orașe, comune și sate. În baza legii a fost creat și județul Bistrița-Năsăud, prin arondarea localităților din fostele raioane Bistrița, Năsăud, Dej, Sărmaș și Reghin. Prin legea nr. 3/1968 s-a stabilit ca până la crearea noilor structuri de conducere din cadrul consiliilor populare județene, să funcționeze consilii populare provizorii. Normele de organizare și funcționare a noilor instituții administrative au fost reglementate prin „Legea nr. 57 din 26 decembrie 1968 de organizare și funcționare a consiliilor populare”. Acestea erau definite ca organe locale ale puterii de stat, alese prin vot egal, direct și secret, sub conducerea Partidului Comunist Român și reprezentau forma prin care poporul își exercita puterea de stat în județe. Principalele atribuții se refereau la adoptarea planurilor de dezvoltare economic-social în profil teritorial, adoptarea bugetului local, coordonarea activității din instituțiile de învățământ și cultură, organizarea aparatului propriu, organizarea activității de popularizare a hotărârilor de partid și a legilor statului, îndrumarea și controlul activității organelor locale de specialitate ale administrației de stat, alegerea și revocarea funcționarilor din justiție. Membrii lor erau deputați aleși, își desfășurau activitatea în sesiuni și aveau ca organe executive, comitetele și birourile executive. Activitatea era sprijinită și de comisiile permanente, organizate pe domenii de activitate. Decretul Consiliului de Stat nr. 91 din 15 martie 1974 a stabilit normele unitare de structură pentru aparatul comitetelor executive ale consiliilor populare, iar prin Decretul nr. 21, din 18 martie 1975, a fost stabilită componența comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare. Consiliul Județean Provizoriu al județului Bistrița-Năsăud s-a constituit la data de 17 februarie 1968. Prin decizia nr. 15 din 4 martie 1968, personalul de la fostele comitete executive ale sfaturilor populare ale raioanelor desființate a fost angajat la noul organism județean. Schema de organizare cuprindea: Direcția pentru Administrația Locală de Stat, cu serviciile Problemele administrației locale, Stare Civilă, Asistență socială și autoritate tutelară, Personal, Oficiul Juridic; Corpul de Inspectori; Direcția planificare-salarizare-prețuri, cu serviciile Planificare, Investiții, Organizare și salarizare, Prețuri și tarife; Direcția tehnică, cu serviciile Arhitectură și sistematizare, Drumuri și poduri, Control financiar intern, Inspecția comercială de stat, Secretariat-administrativ, Contabilitate; personalul de deservire, cuprinzând muncitori calificați, telefonistă, portari, magaziner principal, îngrijitori. În data de 2 martie 1969 s-a constituit Consiliul Popular al județului Bistrița-Năsăud. Structura organizatorică a acestuia a suferit puține modificări, cea de bază a rămas funcțională până în anul 1989.

Documentele au fost preluate de la Consiliul Județean Bistrița-Năsăud.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud

Informațiile din documente se referă la probelemele specifice celor trei structuri de la care s-au preluat documente. Documentele de la Serviciul Plan conțin informații referitoare la conținutul dărilor de seamă statistice privind producția industrială și planul de investiții, gospodăria comunală și locativă, al planurilor de investiții pe domenii de activitate, nivelul prețurilor de cost, nivelul încasărilor de la populație, necesarul de personal și statele de funcțiuni. Documentele de la Serviciul organizare și salarizare conțin informații referitoare la actele normative în domeniu, al planurilor de muncă și salarii, necesarul de personal, nomenclatorul de state și funcțiuni. Documentele de la Serviciul Contabilitate-administrativ cuprind informații referitoare la conținutul dărilor de seamă contabile, al instrucțiunilor pentru întocmirea bugetului, al proiectului de buget, al executării bugetului, al planurilor de investiții, al studiilor de amplasament și proiectelor de sistematizare. Documentele de la Direcția de gospodărie comunală și locativă cuprind informații referitoare la conținutul planului financiar anual defalcat pe trimestre, al fondului locativ, reparații capitale, al planurilor de aprovizionare, al lucrărilor edilitare, al statelor de funcțiuni și necesarului de cadre.

Permanent.

Structural-cronologic, pe compartimente și în cadrul acestora, pe ani.

10 BN

Conform articolului 30 şi a anexei nr. 6 ale Legii 16 din anul 1996 a Arhivelor Naţionale republicată.

Conform articolului 30 şi a anexei nr. 6 ale Legii 16 din anul 1996 a Arhivelor Naţionale republicată.

română

latină

832 (prel. 1/2005) ; 892 (prel. 2/2009) ; 939 (prel. 3/2012) ; 997 (prel. 4/2014)

BN-F-00572 COMITETUL JUDEȚEAN AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN BISTRIȚA-NĂSĂUD

1. „Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 352 cu privire la unele măsuri determinate de îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului țării”, în „Colecțiune de legi, decrete, hotărâri și alte acte normative”, 1968, 1 ianuarie-28 februarie, pp. 361-364. 2. Index legislativ și acte de bază în activitatea Consiliilor Populare (editat de Comitetul pentru problemele Consiliilor Populare), București, 1980. 3. „Legea nr. 17 asupra Consiliilor Populare”, în „Colecțiune de legi, decrete și deciziuni”, tomul XXVII, A, 1949, 1-31 ianuarie, pp. 141-152. 4. „Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România”, în „Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România”, nr. 17-18/1968. 5. „Legea nr. 3 privind asigurarea conducerii locale de stat în unitățile administrativ-teritoriale până la alegerea consiliilor populare”, în Ibidem. 6. Raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române, Lista regiunilor, raioanelor, orașelor și comunelor, București, 1950. ; 1. Bâca Ioan, Adrian Onofreiu, „Evoluția administrativ-teritorială a județului Bistrița-Năsăud”, în „Revista Bistriței”, Bistrița, XX, 2006, pp. 289-348. 2. Idem, „Modele comparative de organizare administrativ-teritorială și instituțională a județului Bistrița-Năsăud”, în „Studii și cercetări etnoculturale”, Bistrița, 16, 2011, pp. 451-476. 3. „Istoria comunismului din România. Volumul II. Nicolae Ceaușescu (1965-1971)”, editori, Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goșu, Ed. Polirom, Iași, 2012. 4. „Istoria României în date”, coord. Dinu C. Giurescu, Ed. Enciclopedică, București, 2003. Județele patriei. Bistrița-Năsăud. Monografie”, Ed. Sport-Turism, București, 1979. 5. „Județul Bistrița-Năsăud pe coordonatele marilor împliniri socialiste – temeiul deplinei încrederi în viitorul comunist al patriei”, 1985. 6. Onofreiu Adrian, Băndean Ana-Maria, „Prefecții județului Bistrița-Năsăud (1919-1950; 1990-2014). Ipostaze, imagini, mărturii”, Ed. Charmides, Bistrița, 2014. 7. Oroveanu Mihai T, Organizarea administrativă și sistematizarea teritoriului Republicii Socialiste România, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 8. Păiușan Cristina, Ion Dorin Narcis, Retegan Mihai, „Regimul comunist din România. O cronologie politică (1945-1989), Ed. Tritonic, București, 2002.

3121

126.35

hârtie

ADRIAN ONOFREIU

ISAD(G)

2014, 2022