BN-F-00572

COMITETUL JUDEȚEAN P.C.R. BISTRIȚA - NĂSĂUD

1968-1990

niv.Fond

Comitetul județean Bistrița-Năsăud al Partidului Comunist Român

COMITETUL JUDEŢEAN P.C.R. BISTRIŢA-NĂSĂUD (RO-Bistriţa)

1968-1989

Comitetul Judeţean Bistriţa-Năsăud al Partidului Comunist Român s-a constituit în urma modificărilor teritorial – administrative survenite ca urmare a aplicării prevederilor Legii nr. 2 din 16 februarie 1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, când a fost creat şi judeţul Bistriţa-Năsăud. Aria de competenţă s-a extins asupra fostelor comitete raionale Bistriţa şi Năsăud și o parte din fostul raion Beclean, cu localităţile componente. Acesta controla şi coordona activitatea Comitetului municipal Bistriţa (din 1979), a comitetelor orăşeneşti şi comunale de pe teritoriul judeţului, a organizaţiilor de partid din instituţii şi întreprinderi precum şi activitatea organizaţiilor politice şi de masă: Comitetul judeţean al Uniunii Tineretului Muncitor, Consiliul judeţean al Frontului Unităţii Socialiste, Comitetul judeţean al Femeilor, Consiliul judeţean al Sindicatelor şi Consiliul judeţean al Organizaţiei Pionierilor. De asemenea a supravegheat şi coordonat şi activitatea Consiliului Popular al judeţului Bistriţa-Năsăud. Din punct de vedere organizatoric, Comitetului Judeţean îi erau subordonate Comitetul Municipal Bistriţa, Comitetele orăşeneşti Beclean, Năsăud, Sângeorz Băi şi Comitetele comunale, care la rândul lor, aveau în coordonare organizaţiile de bază, constituite la nivelul localităţilor, întreprinderilor, instituţiilor de învăţământ, cultură, justiţie, agricultură. Constituirea Comitetului judeţean de partid şi a Consiliului Popular Provizoriu s-a desfăşurat în baza hotărârilor adoptate de Plenara Comitetului Central a Partidului Comunist Român la 14 februarie 1968 şi lucrările sesiunii Marii Adunări Naţionale ce i-au urmat. Au fost aleşi în 16-17 februarie, în cadrul plenarei activului de partid, 15 membrii şi 6 supleanţi în Biroul Comitetului Judeţean de Partid, 4 membrii în Secretariatul Comitetului Judeţean – dintre care Crişan Adalbert, ca prim-secretar, Comisia de revizie, Colegiul de partid. Abia la sfârşitul anului, în Conferinţa organizaţiei judeţene de partid a fost ales Comitetul Judeţean, format din 95 membrii şi 18 supleanţi, 7 membrii în Comisia de Revizie, şi s-a fixat structura organizatorică: 1 prim-secretar, 4 secretari, Secţia Organizatorică, cu sectoarele Probleme statutare, al Documentelor şi evidenţei membrilor de partid, de Cadre; Secţia Propagandă, cu sectoare: Munca politică de masă, Presă, tipărituri, difuzare şi radioficare, Cabinetul de partid; Comisia economică, cu Sectorul de coordonare şi sinteză economică; Colegiul de Partid; Secţia Gospodăriei de Partid; Secţia Secretariat-Tehnică. Cabinetul de partid şi secţia Gospodăriei urmau să deservească şi Comitetul orăşenesc de partid Bistriţa. În 10 noiembrie 1970 au fost aprobare propunerile de extindere a cumulării de către aceeaşi persoană a funcţiei de secretar al comitetului comunal de partid şi preşedinte al consiliului popular comunal. O importanţă deosebită a avut Colegiul de Partid care verifica modul în care se respectau prevederile Statutului partidului cu privire la disciplina şi morala de partid, cerceta abaterile săvârşite de unii membri de partid, examina apelurile împotriva hotărârilor comitetelor municipale, orăşeneşti şi comunale de partid cu privire la excluderea din partid sau aplicarea altor sancţiuni. Urmare a Hotărârii Comitetului Politic Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român nr. 1.685/1559 din 22 iunie 1989 s-a aplicat o nouă structură organizatorică, care a funcţionat până în 22 decembrie 1989, când atribuţiile au fost preluate de noile structuri politice constituite începând cu această dată.

Documentele au fost preluat în anii 1993 și 2005.

Consiliul Județean Bistrița-Năsăud.

Informaţiile se referă la structura organizatorică şi evoluţia numărului membrilor de partid; probleme discutate în plenare, conferinţe judeţene, orăşeneşti şi comunale; realizări şi rezultate obţinute, reflectate în rapoartele de activitate; organizarea şi conducerea activităţii în agricultură, industrie, planificarea realizării livrărilor la fondul centralizat al statului; conţinutul activităţii Colegiului de partid, care urmărea legalitatea actelor şi a sancţiunilor aplicate; activitatea Universităţii Politice şi de Conducere; cursanţi şi absolvenţi ai Academiei „Ştefan Gheorghiu”; conţinutul scrisorilor şi audienţelor şi modul lor de rezolvare, situaţii statistice; conţinutul dosarelor de primire în partid; conţinutul dosarelor de cadre, pe cele două compartimente: A - salarizaţi şi B – nesalarizaţi, care au constituit nomenclatura de partid; infracţiuni şi abateri disciplinare şi sancţiunile aplicate - reflectate în dosarele de sancţiuni; patrimoniul gestionat prin secţia Gospodărie şi nivelul retribuţiei activiştilor, rezultat din statele de plată; inventarul imobil şi mobil al vilei de protocol din Piaţa Petru Rareş (vila de protocol), întocmit în ianuarie 1990. O cantitate mare de informaţii se referă la conţinutul şi evidenţa dosarelor membrilor de partid. În primul rând, informaţiile generale şi de identificare din cărţile de evidenţă a membrilor de partid; apoi, informaţii referitoare la conţinutul autobiografiilor, recomandări, angajamente, alte situaţii specifice, cuprinse în dosarele de primire în partid. Motivele sancţiunilor disciplinare, conţinutul şedinţelor de analiză, a caracterizări,lor a notelor informative, referitoare la sancţiuni: infirmări, avertisment, vot de blam, excludere, sunt cuprinse în dosarele celor sancţionaţi.

Documentele au fost ordonate cronologic, pe probleme: la începutul fiecărui an, documentele create de secții și sectoare, apoi, cele ale organizațiilor de bază, pe localități, alfabetic. Dosarele de cadre au fost ordonate ulterior, alfabetic, pe cele două categorii: salarizați (A) și nesalarizați (B). Dosarele de primire în partid, sancțiuni, ridicări de sancțiuni, ca și cărțile de evidență a membrilor de partid au ca formă de evidență registre - instrumente contemporane de evidență.

10 BN

Conform articolului 30 şi a anexei nr. 6 ale Legii 16 din anul 1996 a Arhivelor Naţionale republicată.

Conform articolului 30 şi a anexei nr. 6 ale Legii 16 din anul 1996 a Arhivelor Naţionale republicată.

română

latină

633 vol.1 (1968-1971), preluarea1/1993 856 vol. 2 (1972-1978), preluarea1/1993 857 vol. 3 (1979-1989), preluarea1/1993 815 - Colegiul de partid, preluarea1/1993 816 - Universitatea politică și de conducere, preluarea1/1993 817 - sector cadre, preluarea1/1993 818 - scrisori și audiențe, preluarea1/1993 819 - registre instrumente contemporane de evidență, preluarea1/1993 820 - secția gospodărie, preluarea1/1993 831 - preluarea 3/2005 845 - situații statistice, preluarea1/1993 846 - dosare membrii de partid infirmați, preluarea1/1993 pe registre contemporane de evidență (neinv.) - dosare membrii excluși, preluarea1/1993 pe registre contemporane de evidență (neinv) - dosare membrii sancționați, preluarea1/1993 847 - dosare ridicare sancțiuni membrii de partid, preluarea1/1993 853 registre, preluarea1/1993 pe registre contemporane de evidență (din inv. 853) - dosare primire membrii, preluarea1/1993 pe registre contemporane de evidență (neinv.) - cărți de evidență membrii, preluarea 4/2014 887 - nomenclatura de partid - dosare cadre A - preluarea 2/2004 888 - nomenclatura de partid - dosare cadre B - preluarea 2/2004

Legislație: 1. „Decret-lege nr. 30 din 18 ianuarie 1990 privind trecerea în proprietatea statului a patrimoniului fostului Partid Comunist Român”, în „Monitorul Oficial al României”, anul II, nr. 12, vineri, 19 ianuarie 1990, p. 4. Lucrări: 1. Boia Lucian, „Miturile comunismului românesc”, Ed. Nemira, București, 1998. 2. „Carnetul agitatorului”, editat de Secția de Propagandă a Comitetului Județean Bistrița-Năsăud al Partidului Comunist Român, noiembrie 1975. 3. Ceaușescu Nicolae, „Expunere cu privire la activitatea politico-ideologică și cultural-educativă de formare a omului nou, constructor conștient și devotat al societății socialiste multilateral dezvoltate și al comunismului în România prezentată la Congresul educației politice și al culturii socialiste. Cuvântare la încheierea lucrărilor Congresului, 4 iunie 1976”, Ed. Politică, București, 1976. 4. Idem, „Propuneri de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, 6 iulie 1971. Expunere la Consfătuirea de lucru a activului de partid din domeniul ideologiei și al activității politice și cultural-educative, 9 iulie 1971”, Ed. Politică, București, 1971. 5. „De la conștiință la conștiință (În sprijinul muncii politice și cultural-educative de masă), editat de Comitetul Județean Bistrița-Năsăud al Partidului Comunist Român, martie 1977. 6. Deletant Denis, „România sub regimul comunist”, Fundația Academia Civică, Biblioteca Sighet, București, 1997. 7 . Dumănescu Luminița, „Familia românească în comunism”, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2012. 8. „Dicționar politic”, Ed. Politică, București, 1975. 9. „Dicționar de filozofie”, Ed. Politică, București, 1978.10. Frunză Victor, „Istoria comunismului în România”, ediția a III-a, EVF, București, 1999. 10. Frunză Victor, „Istoria comunismului în România”, ediția a III-a, EVF, București, 1999. 11. „Istoria comunismului din România. Volumul II. Nicolae Ceaușescu (1965-1971)”, editori, Mihnea Berindei, Dorin Dobrincu, Armand Goșu, Ed. Polirom, Iași, 2012. 12. „Istoria României în date”, coord. Dinu C. Giurescu, Ed. Enciclopedică, București, 2003. 13. Mitran Ion, Golianu Alexandru, „Prelegeri de marxism-leninism. Știința conducerii politice a societății socialiste”, Ed. Politică, București, 1972. 14. „Județele patriei. Bistrița-Năsăud. Monografie”, Ed. Sport-Turism, București, 1979. 15. „Județul Bistrița-Năsăud pe coordonatele marilor împliniri socialiste – temeiul deplinei încrederi în viitorul comunist al patriei”, 1985. 16. Mitran Ion, Sîrzea Ilie, „Prelegeri de marxism-leninism. Creșterea rolului conducător al partidului în procesul făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate”, Ed. Politică, București, 1972. 17. „Programul Partidului Comunist Român de făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și înaintare a României spre comunism”, Ed. Politică, București, 1975. 18. Scropan Costin, „Istoria României. Enciclopedie”, Ed. Nemira, București, 1997. 19. „Socialism științific”, ediția a II-a, colegiul de redacție: Olivia Clătici, Aurelian Cosmațchi, Marin Nedelea, Constantin Petre, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1985. Păiușan Cristina, Ion Dorin Narcis, Retegan Mihai, „Reimul comunist din România. O cronologie politică (1945-1989), Ed. Tritonic, București, 2002. 20. Rus Viorel, „Rezistența anticomunistă în județul Bistrița-Năsăud (1945-1989), Ed. Cutova, Bistrița, 2005. 21. Tismăneanu Vladimir, „Stalinism pentru eternitate”, Ed. Polirom, Iași, 2005. 22.Totir Constantin, „Catalogul dascălilor și învățăceilor uciși în lupta împotriva comunismului”, Ed. „George Coșbuc”, Bistrița, 2005. 23.„Viața cotidiană în comunism”, coord. Adrian Neculau, Ed. Polirom, Iași, 2004.

72394

396.05

hârtie

ADRIAN ONOFREIU

ISAD(G)

2014, 2022