BN-F-00075

FONDUL PERSONAL GEORGE COȘBUC

1878-1912

niv.Fond

Coșbuc, George

COŞBUC, GEORGE (RO-George Coşbuc*

1866-1918

20.09.1866

09.05.1918

Cunoscut şi sub pseudonimele C. Boşcu, C., G.C., Badea Gheorghe, George Cuşbă, Bran, etc., George Coşbuc s-a născut la data de 20 septembrie 1866 în localitatea Hordou (azi Coşbuc), judeţul Bistriţa-Năsăud, în familia preotului greco-catolic Sebastian Coşbuc, al 8-lea din cei 12 copii născuţi ai familiei (din care doar 6 ajung la maturitate). Începe şcoala la vârsta de 5 ani, în satul natal, însă după prima clasă primară este nevoit să întrerupă şcoala pe motive medicale. Reia cursurile pe care le continuă la Salva şi apoi Telciu, încheind clasa a IV-a normală la Năsăud, în 1876, unde învaţă limba germană. Urmează Gimnaziul superior român greco-catolic din Năsăud pentru opt clase, locuind la aceeaşi gazdă Teodor Rotariu. Elev bun la învăţătură, se manifestă literar prin scrieri poetice încă din clasele inferioare, când este membru extraordinar al Societăţii de lectură Virtus Romana Rediviva. Debutează în revista „Musa Someşană”. În cursul superior devine membru ordinar al Societăţii, vicepreşedintele, apoi preşedintele ei în ultimul an de studii (1883-1884). Urmează cursurile Universităţii maghiare din Cluj - secţia filologie. De aici trimite colaborări la „Familia” din Oradea şi la „Tribuna” în Sibiu, poezii inspirate din alţi autori, care i se publică în toamna lui 1884. În 1884 debutează sub pseudonimul C. Boșcu în revista „Tribuna” din Sibiu cu „Filosofii și plugarii”. A doua întrerupere de studii din cauza bolii de inimă survine în 1886 şi îl readuce pentru scurt timp la Hordou. Răspunde propunerii lui Ioan Slavici şi devine redactor la „Tribuna”, din Sibiu, în august 1887. Publică în mai 1889 „Nunta Zamfirei”. Supusă unor repetate amenzi , publicația are grave dificultăți financiare. Postul lui Coșbuc se reduce. În decembrie 1889 trece Carpaţii şi se stabileşte la Bucureşti, la chemarea lui Titu Maiorescu. Deține posturile de funcţionar, desenator, profesor la Institutul de fete „Educația Română”. În anul 1893 îi apare volumul „Balade şi idile” la „Editura Librăriei Socec și comp.”. La 1 ianuarie 1894 apare revista „Vatra” („Foaie ilustrată pentru minte”), editată de librarul C. Sfetea și condusă de Caragiale, Slavici și Coșbuc. Aici publică multe dintre poeziile sale foarte cunoscute. Se căsătoreşte în 1895 cu Elena Sfetea, sora editorului C. Sfetea, an în care se naşte unicul său fiu, Alexandru. În timp ce lucra la traducerea cărţii „Eneida” de Vergiliu, îi apare alt volum de versuri „Fire de tort”, în 1896. Un an mai târziu primește premiul „Năsturel-Herescu” din partea Academiei Române, pentru traducerea „Eneidei”. În ședința din 1 aprilie 1900, Coșbuc este ales membru supleant al Academiei Române, cu 16 voturi pentru, 6 contra. În 1901, la îndemnul lui Spiru Haret, apare revista „Sămănătorul”, avându-i ca directori pe Alexandru Vlahuță și George Coșbuc. În 1905 apare volumul de versuri „Cântece de vitejie”, foarte lăudat de Nicolae Iorga. Un an mai târziu revista „Luceafărul” îi dedică un număr omagial. Într-un sondaj făcut printre o sută de cititori de diferite condiții, Coșbuc ocupă primul loc ca popularitate: 56 de cititori, față de Macedonski cu 4. În colaborare cu Ion Gorun (pseudonimul lui Alexandru Hodoș) şi Ilarie Chendi, în 1906, încep tipărirea revistei „Viaţa literară”. Întreprinde două călătorii în Ardeal, în 1908. În 1913 publică o antologie de balade culte și populare românești, „Balade”. În anul următor întreprinde ultima călătorie în părțile Năsăudului. În anul 1915 este lovit de cumplita dramă a pierderii unicului fiu, Alexandru, în urma unui accident de automobil. La 20 mai 1916, sub preşedinţia lui Barbu Delavrancea, şi elogiat de Duiliu Zamfirescu, este ales membru activ al Academiei Române. Moare la 9 mai 1918.

Fondul a fost donat în anul 1969 de către Anton Coșbuc și inventariat în același an.

Coșbuc, Anton

Documentele din fond conţin informaţii privind formarea cuvintelor vechi în limba română, elemente de cronologie, descrierea geografică a unei regiuni din America, dar şi articole referitoare la opera lui Coşbuc redactate de către Nicolae Iorga şi Evolceanu.

Permanent.

Cronologic.

10 BN

Fără restricții.

Fără restricții.

română

latină

71

Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Bistrița Năsăud, fondurile: BN-F-00077 „Societatea de lectura a elevilor Virtus Romana Rediviva” dos. 9-15, BN-F-00063 „Liceul George Coșbuc Năsăud”, Reg-72, RM-223, BN-F-00139 „Școala normală primară din Năsăud”, R-60 fila 70, R-119 fila 150, BN-F-00055-I166-R1480 fila 35 - Matricola botezaților a parohiei greco-catolice Coșbuc - „Colecția registrelor parohiale de strare civilă”. ; CJ-F-00116 FOND PERSONAL GEORGE COȘBUC

1. ***„Dicționarul culturii și civilizației populare al județului Bistrița-Năsăud. Volumul I. Țara Năsăudului”, Cluj-Napoca, Editura Napoca Star, 2010, pp. 119-120. 2.***„George Coșbuc în documentele junimei năsăudene”, volum îngrijit de Adrian Onofreiu și Ioan Pintea, Bistrița, Editura Născut Liber, 2016. 3. ***„Omagiu lui George Coșbuc cu ocazia dezvelirii bustului în Năsăud”, volum editat de Daniel Câmpeanu și Ion Buzaș, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2016. 4. „Coșbuc a murit”, în „Lumina”, II, București, 1918, nr. 249 (12 mai), p. 1. 5. Bugnariu, Iuliu, „Amintiri”, în „Arhiva Someșană”, 6/1926, pp. 77-84. 6. Catalano, Constantin, „Coșbuc la Hordou”, în „Arhiva Someșană”, seria a II-a, 3/1975, pp. 356-381. 7. Coșbuc, George, pr., „Din scrisorile unchiului meu”, în „Arhiva Someșană”, 5/1926, pp. 38-43. 8. Coșbuc, George, pr., „Două scrisori ale poetului Coșbuc”, în „Arhiva Someșană”, 20/1936, pp. 372-373. 9. Drăganu, Nicolae, „Din cele dintîiu încercări poetice ale lui G. Coșbuc”, în „Arhiva Someșană”, 5/1926, pp. 11-27. 10. „George Coșbuc. Opere”, vol. I-III, notă asupra ediției de Olimpia Pop, ediție critică de Petru Poantă, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2009. 11. Ilieș, Ioan, „George Coșbuc - cântăreț al eroismului ostașilor români în războiul pentru independență”, în „Arhiva Someșană”, seria a II-a, 4/1977, pp. 97-101. 12. Istrate, Gavril, „Limba poeziei lui George Cășbuc”, în „Arhiva Someșană”, seria a II-a, 4/1977, pp. 252-276. 13. Manolui, Sandu, „Icoana unei școli dintr-un colț de țară românesc”, Năsăud, 1930, pp. 348-402. 14. Meruțiu, Vasile, „În anii din urmă”, în „Arhiva Someșană”, 5/1926, pp. 54-57. 15. Moisil, Iuliu, „Din timpul războiului Unirii Neamului. Moartea lui George Coșbuc”, în „Arhiva Someșană”, 13/1930, pp. 351-358. 16. Naghiu, Iosif E., „Școlaritatea lui G. Coșbuc”, în „Vatra (Revistă a învățătorilor din județul Năsăud)”, III/1937, pp. 236-238. 17. Naghiu, Iosif E., „George Coșbuc candidat la eliminare în clasa a III-a liceală”, în „România Nouă”, Cluj, II, nr. 217, 1934, p. 2. 18. Rațiu, George-Vasile, „Elena Coșbuc oaspete al Văii Bârgăului”, Editura Aletheia, Bistrița, 1998. 19. Ruleanu, Octavian, „Centenarul George Coșbuc. Cronica desfășurării sărbătoririi a 100 de ani de la naștere (1866-1966)”, în „Arhiva Someșană”, seria a II-a, 2/1974, pp. 299-331. 20. Rus, Traian, „Din activitatea lui George Coșbuc la Casa Școalelor”, în „Arhiva Someșană”, seria a II-a, 2/1974, pp. 291-298. 21. Șotropa, Virgil, „Obârșia familiei Coșbuc”, în „Arhiva Someșană”, 5/1926, pp. 58-76. 22. Scridon, George, „George Coșbuc”, în „Istoria literaturii române”, volumul III, București, Editura Academiei R.S.R., 1973, p. 761. 23. Tanco, Teodor, „Virtus Romana Rediviva”, volumul VII, Editura Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 1993, pp. 41-67. 24. Tanco, Teodor, „Coșbuc - elev premiant la norma din Năsăud”, în „Steaua”, XXXVIII, Cluj-Napoca, 1987, nr. 9, p. 46. 25. Tanco, Teodor, „Dicționar literar al județului Bistrița-Năsăud 1639-1997. Autori - publicații - societăți”, Cluj-Napoca, Editura Virtus Romana Rediviva, 1998, pp.112-117. 26. Valea, Lucian, „Pe urmele lui George Coșbuc”, Editura Sport-Turism, București, 1986.

5

0.15

hârtie

ANDREEA SALVAN

ISAD(G)

2014