BN-F-00456

SFATUL POPULAR AL COMUNEI COȘBUC

1946-1990

niv.Fond

Primăria comunei Hordou (Coşbuc) (1849-1950) Sfatul popular al comunei Coşbuc (1950-1968) Consiliul popular al comunei Coşbuc (1968-1989) Primăria comunei Coşbuc (1990-)

PRIMĂRIA COMUNEI COŞBUC (RO-Coşbuc)

1950

Situată pe Valea Sălăuţa, la 7 Km de Salva, localitatea Hordou (Coşbuc) este atestată documentar din anul 1523, când cnezii din Valea Rodnei au hotărât construirea unei mănăstiri. Până în anul 1762, s-a aflat împreună cu celelalte sate someşene, de la Mocod în sus sub administraţia magistratului Cetăţii Bistriţa, după această dată intră în componenţa Regimentului II de Graniţă, făcând parte din compania a X-a cu sediul la Telciu. Primăria Coşbuc s-a constituit în baza Ordinațiunii nr. 40 a guvernatorului cezaro-crăiesc civil și militar din 7 decembrie 1849. După desfiinţarea Regimentului a aparţinut de Cercul Năsăud din Districtul Năsăud, apoi de Comitatul Bistriţa-Năsăud. Prin Legea pentru unificarea administrativă din anul 1925, teritoriul României s-a împărţit în judeţe, având în subordine comunele rurale şi urbane. Comuna şi judeţul erau persoane juridice care îşi administrau interesele prin consilii compuse din consilieri aleşi, de drept şi consilieri femei. Primarul era capul administraţiei comunale. Prin această lege din 1925, localitatea Hordou şi-a schimbat denumirea în Coşbuc. Comuna Coşbuc a intrat în componenţa Plasei Năsăud, judeţul Năsăud. O nouă rearondare administrativă s-a făcut la 1 aprilie 1948 şi s-a introdus o nouă clasificare a localităţilor în: oraşe, comune suburbane, comune rurale şi satele componente repartizate în 6 plase, cu Bistriţa oraş reşedinţă şi Năsăudul oraş nereşedinţă, localitatea Coşbuc fiind subordonată Plasei Năsăud. În baza Legii Nr. 5 din 7 septembrie 1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului R.P.R, s-au înfiinţat sfaturile populare. Localitatea Coşbuc a rămas sediu de comună, în cadrul raionului Năsăud, regiunea Rodna. Alegerea deputaţilor sfaturilor populare s-a făcut pe baza Legii Nr. 6/1950. La baza organizării şi funcţionării sfaturilor populare a stat Decretul Nr. 259/1950. Acesta stabilea sarcinile sfaturilor populare, şi anume: „asigură respectarea legilor şi înfăptuirea directivelor organelor superioare; contribuie la întărirea puterii de apărare a ţării; participă la realizarea planului de stat a bugetului; coordonează activitatea întreprinderilor; întărirea gospodăriilor agricole; asigură ridicarea nivelului de cultural şi politic, lichidarea analfabetismului, dezvoltarea învăţământului; asigură respectarea drepturilor cetăţeneşti; asigură ocrotirea sănătăţii”. Prin Decretul Nr. 331/1952 este desfiinţată regiunea Rodna, raionul Năsăud trece în subordonarea regiunii Cluj. Organul de execuţie al sfatului popular era Comitetul Executiv, comitet ales de acest sfat popular. Hotărârea Nr. 361 din 1956, stabilea componenţa Comitetelor Executive, şi anume pentru sfaturile populare orăşeneşti, acestea erau formate dintr-un preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 1 secretar, 3-5 membrii pentru comunele mari, 1 preşedinte, 1 vicepreşedinte şi 1 secretar şi/sau 1 membru. În ceea ce priveşte responsabilitatea acestora, ele răspundeau în faţa sfaturilor populare care le-au ales, dar şi în faţa sfaturilor populare superioare. Sfaturile populare s-au desfiinţat prin intrarea în vigoare a Legii Nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului R.S.R şi a Legii Nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a Consiliilor Populare, când teritoriul României a fost împărţit în judeţe, oraşe şi comune. În cadrul judeţului Bistriţa-Năsăud, localitatea Coşbuc a rămas sediu de comună. În anul 1990, Decretul Lege nr. 38 al Frontului Salvării Naţionale abrogă legile date anterior, astfel că judeţul Bistriţa-Năsăud deţinea 1 municipiu – oraşul Bistriţa, 3 oraşe şi 53 de comune, între care şi comuna Coşbuc. Administraţia îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 215/2001.

Fondul arhivistic a fost preluat în anul 1984, pentru ca în anul 2012 fondul să fie completat cu o nouă preluare. În anul 1991 au fost restituite Primăriei comunei Coşbuc registrele agricole din perioada 1948-1963.

PRIMĂRIA COMUNEI COŞBUC

Modul de organizare şi activitatea Sfatului popular al comunei Coşbuc este reflectată de principalele categorii de documente şi problemele întâlnite în cadrul fondului: corespondenţă, ordine, instrucţiuni, circulare şi hotărâri ale organelor superioare privind problemele administrativ-gospodăreşti, agricole, financiare, de învăţământ-cultură şi de personal ale comunei; planuri de muncă, procese-verbale ale sesiunilor şi şedinţelor sfatului popular comunal, respectiv ale consiliului popular comunal, (împreună cu hotărârile şi deciziile luate) unde s-au discutate probleme privind administrarea comunei; state de funcţiuni; situaţii privind evidenţa imobilelor proprietate de stat; recensământul populaţiei şi al animalelor; autorizaţii de construcţie; bugete de venituri şi cheltuieli; dări de seamă contabile; acte de stare civilă; registre de evidenţă a clădirilor; registre de intrare-ieşire a corespondenţei; state de plată.

Permanent

cronologic pe probleme

10 BN

Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României pot fi consultate după 30 de ani de la crearea lor, conform art. 28, aliniatul 2, din „Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996-republicată” (M.O. nr. 293/22 aprilie 2014). Nu pot fi date în cercetare documentele a căror cercetare poate afecta interesele naționale, drepturile și libertățile cetățenilor, prin datele și informațiile pe care le conțin: documentele care pot leza drepturile și libertățile individuale ale cetățeanului, prevăzute în art. 30, (1), (2), a,b, și anexa 6 din „Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996-republicată” (M.O. nr. 293/22 aprilie 2014).

Documentele care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României pot fi consultate după 30 de ani de la crearea lor, conform art. 28, aliniatul 2, din „Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996-republicată” (M.O. nr. 293/22 aprilie 2014). Nu pot fi date în cercetare documentele a căror cercetare poate afecta interesele naționale, drepturile și libertățile cetățenilor, prin datele și informațiile pe care le conțin: documentele care pot leza drepturile și libertățile individuale ale cetățeanului, prevăzute în art. 30, (1), (2), a,b, și anexa 6 din „Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996-republicată” (M.O. nr. 293/22 aprilie 2014).

română

latină

399 (preluarea 1/1984) 935 (preluarea 2/2012)

1. Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud, fond „Sfatul popular al regiunii Rodna”. 2. Idem, fond „Sfatul popular al raionului Năsăud”. 3. Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Cluj, fond „Sfatul popular al regiunii Cluj”.

Legislație: 1. „Ordinațiunea nr. 40 a cr. guvernator civil și militar din 7 decembrie 1849, pentru cr. comandanți militari de districte de la Cluj, Alba Iulia, Reteag, Odorheiu, Făgăraș și către comitele națiunii săsești pentru activitatea funcționară a aleșilor sătești”, în „Culegere de preînaltele patente împărătești ce au ieșit pentru Transilvania, asemenea și publicațiunile și ordinațiunile cr. guberniu civil și militar, cuprinzătoare de periodul de la 19 iulie 1849 până la sfârșitul lui februarie 1850”, 1850, pp. 103-112. 2. „Az 1871. Évi Tőrvénzek Gzűjteménze (Colecție de legi din 1871), Budapesta, 1908, pp. 176-219. 3. „Az 1876. Évi Tőrvénzek Gzűjteménze (Colecție de legi din 1876), Budapesta, 1876, p. 394. 4. „Az 1886. Évi Tőrvénzek Gzűjteménze (Colecție de legi din 1886), Budapesta, 1886, pp. 330-404. 5. „Legea de unificare administrativă din 14 iunie 1924”, în C. Hamangiu, „Codul general al României. Legi uzuale”, vol. XI-XIII, 1924, partea I, pp. 338-403. 6. „Dezbaterile Senatului”, 125, ședința din 22 martie 1925, pp.711-776. 7. „Legea de unificare administrativă a României” din 14 iunie 1925, în Hamangiu C., „Codul General al României”, vol. XVI, 1922-1926, pp. 338-409. 8. „Legea pentru organizarea administraţiei locale”, Bucureşti, 1926, pp. 58-59. 9. „Împărţirea administrativă a teritoriului României”, Bucureşti, 1926, pp. 29-30, 58-59, 61, 82-83. 10. „Legea pentru organizarea administraţiei locale din 3 august 1929”, în Hamangiu C., „Codul General al României”, vol. XVII, 1929. pp. 920-970. 11. „Legea administrativă din 27 martie 1936”, în C. Hamangiu, „Codul general al României. Legi uzuale”, vol. XXIV, 1936, partea I, pp. 342-402. 12. „Legea administrativă din 14 august 1938”, în Codul Hamangiu, „Codul general al României. Legi uzuale”, vol. XXVI, 1938, partea a II-a, pp. 1471-1577. 13. „Legea Nr. 17/15 ianuarie 1949 asupra Consiliilor Populare”, în „Colecțiune de legi, decrete și deciziuni”, tomul XXVII, A, 1-31 ianuarie 1949, pp. 141-152. 14. „Legea Nr. 5/7 septembrie 1950 privind raionarea administrativ-economică a Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 77 din 8 septembrie 1950. 15. „Legea Nr. 6/1950 pentru alegerea deputaţilor în Sfaturile Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 77 din 8 septembrie 1950. 16. „Decretul Nr. 259/1950 pentru organizarea şi funcţionare Sfaturilor Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 122 din 28 decembrie 1950. 17. „Raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române, Lista regiunilor, raioanelor, orașelor și comunelor”, București, 1950. 18. „Decretul Nr. 331/19 septembrie 1952 pentru modificarea Legii Nr. 5/1950 privind raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române”, în ,,Buletinul Oficial”, partea I, nr. 187 din 19 septembrie 1952. 19. „Decretul Nr. 12/1956 cu privire la modificarea Legii Nr. 5/1950 privind raionarea administrativ-economică a Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 1 din 10 ianuarie 1956. 20. „Hotărârea Consiliului de Miniștri Nr. 361/1956 privind stabilirea componenţei membrilor Sfaturilor Populare”, în „Colecţia de Hotărâri”, nr. 13/17 martie 1956. 21. „Împărțirea administrativ-teritorială a Republicii Populare României, anexă la Decretul nr. 12/1956”, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale nr. 1 din 10 ianuarie 1956”, București, 1956. 22. „Legea Nr. 6/1957 de organizare şi funcţionare a Sfaturilor Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 11 din 28 martie 1957. 23. „Legea Nr. 3/1960 pentru îmbunătăţirea împărţirii administrativă a teritoriului Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 27 din 27 decembrie 1960. 24. „Împărțirea administrativ-teritorială a Republicii Populare României, anexă la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare României”, București, 1965. 25. „Legea Nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 17 din 17 februarie 1968. 26. „Legea Nr. 3/1968 privind asigurarea conducerii locale de stat în unitățile administrativ-teritoriale până la alegerea consiliilor populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 17 din 17 februarie 1968. 27. „Hotărârea Consiliului de Miniștri Nr. 352/1968 cu privire la unele măsuri determinate de îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului țării”, în „Colecțiune de legi, decrete, hotărâri și alte acte normative”, 1 ianuarie-28 februarie 1968, pp. 361-364. 28. „Legea Nr. 57/1968 privind organizarea şi funcţionarea Consiliilor Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 168 din 26 decembrie 1968. 29. „Legea Nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale” publicată în „Index legislativ şi acte normative de bază în Consiliile Populare” (editat de Comitetul pentru problemele Consiliilor Populare), Bucureşti, 1980, pp. 289-305. 30. „Index legislativ și acte de bază în activitatea Consiliilor Populare” (editat de Comitetul pentru problemele Consiliilor Populare), București, 1980. 31. „Legea Nr. 2/18 aprilie 1989 pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 15 din 25 aprilie 1989, anexa nr. 6, 7. 32. „Decretul-Lege nr. 38/22 ianuarie 1990 privind organizarea administrativă a teritoriului țării”, în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 14 din 23 ianuarie 1990. 33. „Legea administraţiei publice locale Nr. 215/23 aprilie 2001”, în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, republicată în „Monitorul Oficial”, partea I, nr. 271 din 25 mai 2001. Lucrări: 1. Bâca Ioan, Adrian Onofreiu, „Evoluția administrativ-teritorială a județului Bistrița-Năsăud”, în „Revista Bistriței”, Bistrița, XX, 2006, pp. 340-371. 2. Idem, „Modele comparative de organizare administrativ-teritorială și instituțională a județului Bistrița-Năsăud”, în „Studii și cercetări etnoculturale”, Bistrița, 16, 2011, pp. 451-476. 3. Dörner Anton, „Administrația Transilvaniei în perioada anilor 1867-1976”, în „Anuarul Institutului de Istorie George Barițiu din Cluj-Napoca”, XL, Cluj-Napoca, 2001, pp 105-116. 4. Ghițan Teodor, Rusu Teodor, „Raionul Năsăud. Monografie economică”, Cluj, 1956, mss. 5. „Județele patriei. Bistrița-Năsăud. Monografie”, Editura Sport-Turism, București, 1979. 6. „Județul Bistrița-Năsăud pe coordonatele marilor împliniri socialiste – temeiul deplinei încrederi în viitorul comunist al patriei”, 1985. 7. Meruţiu Vasile, „Judeţele din Ardeal şi Maramureş până în Banat. Evoluţia teritorială”, Cluj, 1929. 8. Onofreiu Adrian, Băndean Ana-Maria, „Prefecții județului Bistrița-Năsăud (1919-1950; 1990-2014). Ipostaze, imagini, mărturii”, Editura Charmides, Bistrița, 2014. 9. Oroveanu Mihai, „Organizarea administrativă și sistematizarea teritoriului Republicii Socialiste România”, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 10. Păiușan Cristina, Ion Dorin Narcis, Retegan Mihai, „Regimul comunist din România. O cronologie politică (1945-1989)”, Editura Tritonic, București, 2002. 11. „Primării comunale”, în „Îndrumător în Arhivele Statului. Județul Bistrița-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21”, București, 1988, pp. 82-143. 12. Retegan Simion, „Satele năsăudene la mijlocul secolului XIX”, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2002. 13. Rus Viorel, „Rezistența anticomunistă în județul Bistrița-Năsăud (1945-1989)”, Editura Cutova, Bistrița, 2005. 14. „Sfatul popular al regiunii Cluj”, în „Îndrumător în Arhivele Statului. Județul Cluj. Îndrumătoare arhivistice. 16”, vol. I, București, 1979, pp. 371-381. 15. Suciu Coriolan, „Dicționar istoric al localităților din Transilvania”, vol. I, Editura Academiei R.S.R., București, 1967.

469

12.30

hârtie

FLORIN VLAȘIN

ISAD(G)

2014