BN-F-00414

ȘCOALA GENERALĂ PRUNDU BÂRGĂULUI

1919-1981

niv.Fond

Școală primară de stat Prundu Bârgăului (1919-1948) ; Școala elementară de 7 clase Prundu Bârgăului (1948-1961) ; Şcoala medie mixtă Prundu Bârgăului (1961-1965)

ŞCOALA GENERALĂ PRUNDU BÂRGĂULUI (RO-Prundu Bârgăului)

1919-1965

Ca și în celelalte 44 de comune de pe teritoriul fostului regiment de graniţă năsăudean, începând cu anul 1827, în Prundul Bârgăului a funcţionat o şcoală comunală. Tot aici a funcţionat şi o şcoală superioară denumită între 1786-1872 şcoală trivială, între 1872-1885 şcoală normală iar apoi şcoală elementară fundaţională până la desființarea ei în 1909. În anul 1864 când şcolile triviale au fost reorganizate şi unite cu şcolile comunale, Şcoala comunală din Prundul Bârgăului s-a contopit cu Şcoala trivială din localitate formând împreună 3 clase. Din anul școlar 1898/1899 statul maghiar a înființat o școală elementară de stat cu predare în limba maghiară. Când Şcoala elementară fundaţională a fost desfiinţată în 1909, inventarul ei a fost preluat de Școala de stat împreună cu o parte dintre cadrele didactice și elevi. Școala confesională ortodoxă a continuat să funcționeze până în anul școlar 1918/1919. După unirea din 1918, școală de stat a funcționat cu 6 clase mixte. Începând cu anul școlar 1922/1923 clasele nu vor mai fi mixte ci separate, formând două școli care funcționau în aceeași clădire : școala primară de fete având directoare pe învățătoare Leontina Beșa și școala primară de băieți cu dascălul Ilarion Bozga ca director. Școlile de băieți și fete au funcționat astfel până la cedarea Ardealului de nord din 1940 și după reinstaurarea administrației românești, în toamna anului 1944, până în 1948. Sub ocupația horthystă (1940-1944) școala a fost mixtă. Numărul elevilor care frecventau școala era, potrivit recensământului copiilor de vârstă școlară pe anul școlar 1923/1924, de 538 de elevi împărțiți pe vârste astfel : „între 7-13 ani, 190 de băieți și 176 de fete, între 13-16 ani, 93 de băieți și 76 fete. Dintre ei 474 erau români, 50 evrei , 9 germani și 5 unguri”. „Încălzirea cu lemne. Iluminatul cu petrol. Apa nu este. Instalație de canalizare nu este. Closete cu 10 cabine. Curtea nu este pietruită. Arbori 5. Pomi fructiferi nu are. Stare generală a imobilului este bună”. Elevii care terminau cele 4 clase primare puteau să se înscrie la un gimnaziu sau să-și continue studiile în localitate. În Prundul Bârgăului, în afară de Școala elementară de 7 clase, au mai funcționat între 1923-1940, o școală inferioară de meserii și între 1946-1948 un gimnaziu unic. În anul 1948, în baza decretului 176/1948, localul în care funcționa școala a trecut din proprietatea parohiei locale în proprietate statului. Din 1957 pe lânga Școala elementară din Prund se înființează cursuri liceale serale, iar de la 1 septembrie 1961 școala elementară se transformă în școala medie mixtă. Şcoala medie va şcolariza elevi in primul rând din localităţile Văii Bârgăului, iar la 15 iunie 1965 dă prima promoţie de absolvenţi de liceu. Începând cu anul 1961 școlile de 7 ani devin școli de 8 ani. Din anul 1965 școala medie va primi denumirea de liceu teoretic. O figură reprezentativă a învățământului prundean este cea a dascălului Ilarion Bozga, cu o bogată activitate didactică (1880-1936), director de școală și învățător devotat. El a lăsat o lucrare despre trecutul școlar al localității intitulată „Monografia școlii fundaționale din Prundul Bârgăului” care completează cu date prețioase informațiile din arhiva acestei școli bârgăoane.

Fondul a fost preluat în anul 1984 și reordonat/inventariat în anul 2013.

Liceul Industrial Prundu Bârgăului

Fondul Școlii generale din Prundul Bârgăului conține, pe lângă matricole și cataloage, recensăminte ale copiilor de vârstă școlară, al neștiutorilor de carte, procese verbale de inpecție și ale ședințelor consiliului pedagogic, dări de seamă, statistici, ordine și circulare de la forurile superioare, state de plată, orare și programe școlare, acte justificative de cheltuieli privind repararea și întreținerea clădirilor folosite ca săli de clasă. El ne oferă informații referitoare la evoluția instituțională a acestei școli, reparații efectuate asupra clădirilor școlare, desfășurarea procesului de învățământ, cadrele didactice care au funcționat aici și salarizarea lor, elevii școlii și absolvanții, copii de vărstă școlară, neștiutorii de carte.

Permanent

cronologic pe probleme

10 BN

fără restricții

fără restricții

română

latină

1024

ȘCOALA CONFESIONALĂ ORTODOXĂ PRUNDUL BÂRGĂULUI ; ŞCOALA FUNDAŢIONALĂ PRIMARĂ PRUNDU BÂRGĂULUI ; INSPECTORATUL ȘCOLAR AL JUDEȚULUI NĂSĂUD

Legislație : 1. „Lege pentru învățământul primar al statului și învățământul normal primar”, în C. Hamangiu, „Codul general al României. Legi noui de unificare 1922-1926”, pp. 525-566. 2. „Lege pentru organizarea și funcționarea învățământului primar și normal din 27 mai 1939”, în Ibidem, XXVII, partea a II-a, 1939, pp. 1626-1667. 3. „Decretul nr. 175 pentru reforma învățământului din 3 august 1948”, în „Colecțiune de legi, decrete și deciziuni”, Tomul XXVI, 1-31 august 1948, pp. 1676-1682. Legislație : 4. „Decretul nr. 176 privind trecerea în proprietatea statului a bunurilor bisericilor, congragațiilor, comunităților sau particularilor, ce au servit pentru funcționarea și întreținerea instituțiilor de învățământ general, tehnic sau profesional” din 2 august 1948, în „Monitorul Oficial” (partea I) nr. 177 din 3 august 1948. 5. „Decretul nr. 289 din 30 septembrie 1961 privind trecerea la învățământul general, obligatoriu și gratuit de 8 ani”, în „Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România”, nr. 24 din 7 octombrie 1961. 6. „Decretul nr. 903 din 6 septembrie 1965 al Consiliului de Miniştri privind denumirea şcolilor din învăţământul de cultură generală”, în „Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România”, partea I, Anul I, Nr. 2, 10 septembrie 1965, Editor Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România, Bucureşti. 7. „Legea privind învățământul din 13 mai 1968”, în „Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România”, nr. 62 din 13 mai 1968. 8. „Legea educației și învățământului din 26 decembrie 1978”, în Ibidem, nr. 113, 26 decembrie 1978. 9. „Ordinul Nr. 6.564 al Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului privind aprobarea procedurii de atribuire a denumirii unităților de învățământ din sistemul național de învățământ preuniversitar”, în „Monitorul Oficial al României”, nr. 922 din 27 decembrie 2011, partea I. ; Lucrări : 1. Albu Nicolae, „Istoria învăţământului românesc din Transilvania”, Blaj, 1944. 2. Dan Aurelia, „Școlile grănicerești năsăudene (1851-1918)”, Ed. Presa Universitară Clujană, Cluj -Napoca, 2012. 3. Nemeș Viorel, ”Monografia istorică a comunei Prundu Bârgăului”, (lucrare în manuscris la Serviciul județean Bistrița-Năsăud al Arhivelor Naționale). 4. Pop Septimiu, „Din istoricul învățământului în județul Bistrița-Năsăud”, în „File de istorie”, Muzeul de Istorie Bistrița, nr. 1, 1971, pp. 209-236. 5. Șotropa Virgil și Drăganu Nicolae, „Istoria școalelor năsăudene”, Năsăud, 1913. 6. Vrăsmaș Nicolae, „Izvoare monografice bârgăoane - partea II”, în „Arhiva Someșană” nr. V, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2006, pp. 349-366. 7. ***„Adunarea raportului dela Directorii districtuali de Școala în Arhidieceza greco-răsăriteană din Ardealu”, Tipografia Diecezană, Sibiu, 1865. 8. ***„Îndrumător în Arhivele Statului-Judeţul Bistriţa-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21”, Bucureşti, 1988, pp. 309-333.

1157

13.50

hârtie

DANA VĂRAN

ISAD(G)

2014