BN-F-00395

SFATUL POPULAR AL COMUNEI GALAȚII BISTRIȚEI

1950-1968

niv.Fond

Sfatul popular al comunei Galaţii Bistriţei (1950-1968) ; Consiliul popular al comunei Galaţii Bistriţei (1968-1989) ; Primăria comunei Galaţii Bistriţei (1990 - )

PRIMĂRIA COMUNEI GALAŢII BISTRIŢEI (RO-Galaţii Bistriţei)

1950-1968

Localitatea Galaţii Bistriţei a fost atestată documentar în anul 1345. Odată cu instaurarea dominației imperiale habsburgice în Transilvania, localitatea a fost integrată în sistemul administrativ al acesteia. Ca instituție modernă, cu structură proprie și funcționari, administrația localității s-a constituit în baza „Ordinațiunii nr. 40 a guvernatorului cezaro-crăiesc civil și militar din 7 decembrie 1849”. Începând cu anul 1861 face parte din comitatul Dăbâca, cercul de Jos, subcercul Chiraleș. Modul de organizare şi funcţionare al comunelor a fost reglementat prin Legea XVIII/1871 și Legea XXII/1886. Organul de exercitare a dreptului de autonomie locală era reprezentanţa comunală. Hotărârile reprezentanţei comunale, ca şi cele primite din partea municipiului comitatului erau duse la îndeplinire de antistia comunală / aparatul de execuţie, alcătuit din jude, juraţi, notarul cercual. În baza Legii XXXIII/1876 a fost organizat comitatul Bistrița-Năsăud. Localitatea a aparținut de cercul Beșineu, comitatul Bistrița-Năsăud. Conform Decretului IV al Consiliului Dirigent înființat la 1918, pentru conducerea Transilvaniei, vechea formă administrativă din Transilvania, comitatul, a fost înlocuită cu județul, iar cercul a fost înlocuit cu plasa. Prin urmare, vechiul comitat Bistrița-Năsăud a fost înlocuit cu județul Bistrița-Năsăud, care a funcționat sub această denumire între anii 1919-1925. Potrivit legi administrative din anul 1925 teritoriul României a fost împărţit în judeţe, comune rurale, comune urbane şi plase. Administraţia comunală era condusă de primar, ajutat de delegaţia permanentă comunală, notar şi casier. Din anul 1926 localitatea a fost inclusă în plasa Lechința, județul Năsăud de care va aparține până în anul 1929, când va trece administrativ sub jurisdicția plasei Șieu. În anul 1934 revine în subordinea plasei Lechința. În perioada 1940-1944 și 1945-1948 a fost în subordinea plasei Bistrița de Jos. Legea nr. 17 din 15 ianuarie 1949 a introdus o nouă instituţie administrativă, Consiliul Popular, definit ca organ local al puterii de stat, purtând denumirea de Sfat Popular. Atribuțiile principale erau cele referitoare la asigurarea participării maselor populare la conducerea treburilor obşteşti, executarea planului local şi participarea la realizarea planului economic de stat, protecţia sănătăţii publice, organizarea aprovizionării populaţiei. Prin Legea nr. 5 din 7 septembrie 1950 s-a realizat raionarea administrativ-economică, conform căreia teritoriul ţării a fost împărţit în 28 de regiuni, raioane, oraşe şi comune. În anul 1950 localitatea a intrat în componența comunei Herina, care a fost arondată raionului Bistrița, regiunea Rodna. În anul 1952 regiunea Rodna a fost desfiinţată şi localitatea a fost rearondată raionului Bistrița, regiunea Cluj. În anul 1956 localitatea a fost ridicată la rang de comună fără sate componente. Această situaţie s-a menţinut până în anul 1968. Sfaturile populare s-au desfiinţat prin intrarea în vigoare a Legii Nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România şi a Legii Nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a Consiliilor Populare. Teritoriul României a fost împărţit în judeţe, oraşe şi comune. Potrivit noii organizări administrative din anul 1968 comuna Galații Bistriței a fost arondată noului judeţ format Bistriţa-Năsăud.

Documentele au fost preluate de Consiliul popular al comunei Galaţii Bistriţei în anul 1983.

Consiliul popular al comunei Galaţii Bistriţei

Principalele genuri de documente sunt: registre de intrare-ieşire, registre agrare, registre de rol, state de plată, planuri de construcţii, acte notariale, situaţii privind probleme agricole, terenuri predate, corespondenţă între Sfatul popular Galaţii Bistriţei şi alte instituţii din comună referitoare la contribuţia voluntară, inventarierea bunurilor comunale, planuri de situaţie, stare civilă, recensământul populaţiei, probleme administrative, financiare, recrutări. Informaţiile reflectă întreaga activitate a Sfatului popular Galaţii Bistriţei.

permanent

cronologic, pe probleme

10 BN

fără restricţii

fără restricţii

română

latină (latn-215)

484

Legislație: 1.„Az évi törvények gyüjtemenyi”, 1874-1886. 2. „Ordinațiunea nr. 40 a cr. guvernator civil şi militar din 7 decembrie 1849, pentru cr. comandanţi militari de districte de la Cluj, Alba Iulia, Reteag, Odorheiu, Făgăraş şi către comitele naţiunii săseşti pentru activitatea funcţionară a aleşilor săteşti”, în „Culegere de preînaltele patente împărăteşti ce au ieşit pentru Transilvania, asemenea şi publicaţiunile şi ordinaţiunile cr. guberniu civil şi militar, cuprinzătoare de periodul de la 19 iulie 1849 până la sfârşitul lui februarie 1850”, 1850, pp. 103-112. 3. „Împărţirea administrativă a teritoriului României”, Bucureşti, 1926, pp.29-30, 58-59, 61, 82-83. 4. „Legea pentru organizarea administraţiei locale”, Bucureşti, 1926, pp. 58-59. 5. „Legea administrativă din 14 august 1938”, în C. Hamangiu, „Codul general al României. Legi uzuale”, Vol. XXVI, 1938, partea a II-a, p. 1547. 6. „Legea nr. 17 asupra Consiliilor Populare din 15 ianuarie 1949”, în „Colecţia de legi, decrete şi deciziuni”, tomul XXVII, 1949, 1-31 ianuarie, pp.141-152. 7. „Legea nr. 5 din 7 septembrie 1950 privind raionarea administrativ-economică a Republicii Populare Române” în „Buletinul Oficial al Republicii Populare Române”, anul II, nr 77, 1950, p.335. 8. „Decretul nr. 331 pentru modificarea legii nr. 5 din 1950 privind raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române”, în „Buletin Oficial al Republicii Populare române”, anul II, nr. 50,1952. 9. „Împărţirea administrativ-teritorială a Republicii Populare Române”, Bucureşti, 1956, pp. 49-50. 10. „Împărţirea administrativ-teritorială a Republicii Populare Române”, Bucureşti, 1965, pp. 92-103. 11. „Legea privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România”, în „Buletin Oficial al Republicii Populare Române”, nr. 17-18,1968, pp. 133, 137, 148. 11. „Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale” în „,Index legislativ şi acte normative de bază în Consiliile Populare” ( editat de Comitetul pentru problemele Consiliilor Populare), Bucureşti, 1980, pp 289-305. 12. „Legea nr 2 din 18 aprilie 1989 pentru îmbunătăţirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România”, în „Buletin Oficial al Republicii Populare Române”, nr.15/1989, anexa nr.6, 7. ; Lucrări: 1. Onofreiu Adrian, Băndean Ana-Maria, „Prefecţii judeţului Bistriţa-Năsăud (1919-1940; 1990-2014). Ipostaze, imagini, mărturii”, Ed. Charmides, Bistriţa, 2014. 2. Onofreiu Adrian, Bâca Ioan, „Evoluţia administrativ-teritorială a judeţului Bistriţa-Năsăud”, în „Revista Bistriţei", Bistriţa, XX, 2006, pp. 340-371. 3. Onofreiu Adrian, Bâca Ioan, „Modele comparative de organizare administrativ –teritorială şi instituţională a judeţului Bistriţa-Năsăud”, în „Studii şi cercetări etnoculturale", Bistriţa, 16, 2011, pp. 451-476.

199

8.00

hârtie

ANDREEA SALVAN

ISAD(G)

2014