BN-F-00372

PRIMĂRIA COMUNEI ROMULI

1930-1956

niv.Fond

PRIMĂRIA COMUNEI ROMULI

PRIMĂRIA COMUNEI ROMULI (RO-Romuli)

1851-1950

1851

1950

Denumirea oficială a instituției a fost Primăria comunei Romuli. La desființarea Regimentului II românesc de graniță de la Năsăud în anul 1851, administrația militară a fost înlocuită cu cea civilă. Primăria comunei Romuli s-a înființat în anul 1851 și a fost înlocuită în anul 1950 cu organul local al puterii de stat de tip nou numit Sfatul Popular. Principalele acte normative care au reglementat activitatea primăriilor au fost: Normele provizorii ale organizării comunelor emise la 07.12.1849 de către guvernatorul civil și militar al Transilvaniei, Legea XXII din anul 1868, Legea XVIII din anul 1871, Legea XXX din anul 1876, Legea comunală din anul 1881, Legea XXII din anul 1886, Regulamentul de funcționare a administrației în comune din anul 1902, Legea pentru unificarea administrativă din 14.06.1924, Legea pentru organizarea administrațiunii locale din 17.07.1924, Legea pentru organizarea administrației locale din 03.08.1929, Legea administrativă din 26.03.1936, Decretul-lege pentru reforma administrativă din 14.08.1938, Legea Administrativă și Decretul Ministerului Afacerilor Interne Nr. 17340 din anul 1947, Ordinul Nr. 4357 din anul 1948 al Inspectoratului General Administrativ – Circumscripția a III-a Cluj, Ordinul Nr. 6246 din anul 1948 al Serviciului Administrativ al Prefecturii Județului Năsăud, Constituția Republicii Populare Române din 05.04.1948, Legea Nr. 17 asupra Consiliilor Populare din 13.01.1949. În conformitate cu Normele provizorii ale organizării comunelor din 7 decembrie 1849 fiecare comună trebuia să aibă un antiste (jude), iar pentru fiecare 25 de case se instituia un jurat, numărul juraților neputând fi însă mai mare de 12, chiar dacă în comună erau mai mult de 300 de case. Fiecare comună trebuia să aibă un știutor de carte (notar) care să execute lucrările scrise ale administrației. În anul 1857 la Romuli erau 75 de case și 79 de locuințe. Acest lucru înseamnă că la Romuli existau 3 jurați. Comuna era condusă de un consiliu având în frunte un primar. Regulamentul privind organizarea și funcționarea serviciilor comunale ale comunei Romuli întocmit în baza dispozițiilor articolelor 120 și 121 din Legea administrativă și Deciziei Ministerului Afacerilor Interne Nr. 17340 din 24 octombrie 1947 prevedea înființarea a trei servicii comunale: Serviciul Administrativ și Financiar, Serviciul de Pază și Serviciul Sanitar. Serviciul Administrativ și Financiar avea în subordine trei birouri: Biroul Secretariat, Biroul Casierie și Biroul Contabilitate. Serviciul de Pază era asigurat de către doi guarzi comunali care efectuau paza în comună și de către doi paznici agricoli care efectuau paza câmpurilor. Serviciul Sanitar aparținea medicului de circumscripție, în comuna Romuli nefiind un medic comunal. Principalele funcții ale Primăriei comunei Romuli au fost gospodărirea bunurilor comunale, organizarea vieții economice primare, crearea unor forme incipiente de organizare sanitară, sprijinirea învățământului. În anul 1851 Primăria comunei Romuli făcea parte din Cercul Năsăud care aparținea de Districtul Reteag, în anul 1852 făcea parte din Cercul Bistrița care aparținea de Districtul Bistrița, în anul 1854 făcea parte din Pretura Năsăud care aparținea de Prefectura Bistriței, în perioada 1861-1918 făcea parte din Cercul Năsăud care aparținea în perioada 1861-1875 de Districtul Năsăud, iar în intervalul 1876-1918 de Comitatul Bistrița-Năsăud, în perioada 1919-1950 făcea parte din Plasa Năsăud, care a aparținut în perioada 1919-1924 de Județul Năsăud, între 1925-1940 de Județul Bistrița-Năsăud, în intervalul 1940-1944 de Comitatul Bistrița-Năsăud, iar între anii 1944-1950 de Județul Năsăud. Bugetul bisericii din Romuli din anul 1857 era semnat de către judele comunei Romuli, Ioan Morar și de către jurații Vasile Timoce și George Telcean, iar bugetele bisericii din perioada 1858-1862 au fost semnate de către judele Vasile Terente. În anul 1864 Ioan Rus era jude al comunei Romuli. În anul 1863 apare menționat pentru prima dată notarul comunei Romuli, în persoana lui Vasile Terente. Acesta era notar și în anul 1864. Procesul verbal încheiat în anul 1872 privind predarea de către organele fiscale ale statului a bunurilor și drepturilor grănicerești către reprezentanții comunelor din Districtul Năsăud a fost semnat din partea comunei Romuli de către Vasile Terente și Ioan Rus. Aceștia erau probabil judele și notarul comunei Romuli. Registrele de stare civilă întocmite de către Primăria comunei Romuli în anul 1895 au fost semnate de către Nicolae Pop de la Notariatul comunei Telciu. În anul 1922 primar al comunei Romuli era Ezechil Curtuiuș. La 18 octombrie 1947 Ioan Bontea era primar al comunei Romuli, Gheorghe Moț era ajutor de primar, Ioan Moga era secretar comunal, Doroftei Bulz era casier comunal, Nicolae Moldovan era notar, iar Floarea Rus era moașă comunală. În luna august 1950 Nicolae Ivan era președinte al Comitetului Provizoriu al comunei Romuli, Nandor Dascăl era secretar, Romulus Titieni era referent, Ioan Vloanga senior și Vasile Hojda senior erau guarzi de zi, iar Vasile Hojda junior și Ioan Vloanga junior erau guarzi de noapte. În luna septembrie 1950 Nicolae Ivan era președinte al Comitetului Executiv al comunei Romuli, Nandor Dascăl era secretar, Romulus Titieni era referent administrativ, Ileana Titieni era dactilograf, Ioan Vloanga senior era guard de zi, iar Ioan Vloanga junior și Vasile Hojda erau paznici de noapte.

Fondul a fost preluat în anul 1983 de la Primăria comunei Romuli și a fost prelucrat în anul 1983.

Consiliul Popular al comunei Romuli

Privind aniversările și comemorările, organizarea primăriei, politice, economice, edilitar-gospodărești, sociale, privind recrutările, școlare, culturale, de stare civilă, de personal și financiare.

Permanent

Cronologic pe probleme.

10 BN

Fără restricții.

Fără restricții.

română

latină

1016

Serviciul Județean Bistrița-Năsăud al Arhivelor Naționale, fond: Prefectura Județului Năsăud. Idem, Pretura plasei Năsăud. Idem, fond: Vicariatul Rodnei.

Legislație: „Az 1871 Évi Törvények Gyüjteménye”, Kiadja A magyar Király Belügyministerium, Budapest, 1908. „Colecțiune de legi, decrete și deciziuni. Decrete Nr. 127-188. Deciziuni ale Consiliului de Miniștri. Deciziuni și comunicate ministeriale”, Tomul XXVII, 1-30 Aprilie 1949, Editura de Stat, București, 1949. Dezső Márkus (szerkeszti), „Magyar Törvénytár. 1884-1886 Évi. Törvényczikkek”, Kiadó Franklin-Társulat Magyar Irod. Intézet és Könyvnyomda, Budapest, 1897. „Foaia legilor provinciale și a Guberniului pentru Țara de Coroană Transilvania”, 1850-1852. Hamangiu C. „Codul General al României. Legi noui de unificare 1922-1926” „Monitorul Oficial, Partea I-a, Legi, decrete, jurnale ale Consiliului de Miniștri, deciziuni ministeriale, comunicate, anunțuri judiciare de interes general”, Nr. 170 din 3 august 1929, Imprimeriile Statului, București. Ibidem, Nr. 73 din 27 martie 1936, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București. „Monitorul Oficial, Partea I-a, Legi, decrete, jurnale ale Consiliului de Miniștri, deciziuni ministeriale, comunicate, anunțuri judiciare (de interes general)”, Anul CVI, Nr. 187 din 14 august 1938, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București. Ibidem, Anul CXVI, Nr. 87 bis din 13 aprilie 1948, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București. Ibidem, Anul CXVII, Nr. 12 din 15 ianuarie 1949, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București. Lucrări: Bâca Ioan, Onofreiu Adrian, „Evoluția administrativ-teritorială a județului Bistrița-Năsăud”, în Gaiu Corneliu, Marinescu Gheorghe, Marinescu George C. ș.a. (redactori), „Revista Bistriței”, Nr. XX, Editura Accent, 2006, p. 349-369. Matei Al., Andea Susana, Dordea Ioan, ș.a. „Îndrumător în Arhivele Statului. Județul Cluj. Îndrumătoare arhivistice, Nr. 16”, vol. II, Direcția Generală a Arhivelor Statului din Republica Socialistă România. Filiala Arhivelor Statului Județul Cluj, București, 1985. Nistor Alexandru, Mureșan Ioan, Rusu - Sărățeanu Ion, Viraj Ioan, Îndrumător în Arhivele Statului. Județul Bistrița-Năsăud, București, 1988. Onofreiu Adrian, „Districtul Năsăud 1861-1876 Contribuții documentare”, Editura Fundației George Coșbuc, Năsăud, 2003. Rusu Ion, „Câteva date privind vechea organizare administrativă și judecătorească a unor teritorii din Județul Bistrița-Năsăud”, în Dănilă Șt., „File de Istorie. Culegere de studii, articole și comunicări”, Nr. I, Muzeul de Istorie Bistrița, 1971, p. 123-148. Sigmirean Ioan, Onofreiu Adrian, „Istoria județului Bistrița-Năsăud în documente și texte (epocile modernă și contemporană)”, Editura Răsunetul, Bistrița, 2001. Șimon Nestor, „Schițe monografice ale localităților din fostul Regiment II român de graniță de la Năsăud”, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014.

DOLOGA DORIN

96

1.15

hârtie

DOLOGA DORIN

ISAD(G)

2014