BN-F-00281

SFATUL POPULAR AL RAIONULUI BISTRIȚA

1950-1968

niv.Fond

Sfatul popular al raionului Bistrița

SFATUL POPULAR AL RAIONULUI BISTRIŢA (RO-Bistriţa)

1950-1968

Legea Nr. 5/1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului R.P.R, împărţea teritoriul României în: regiuni, raioane, oraşe, comune. Regiunea avea în subordine raionale precum şi oraşele de subordonare regională. Raionul era unitatea teritorială, operativă din punct de vedere economic, politic, administrativ, alcătuit din oraşe de subordonare raională şi comune (art.6). Se înfiinţau 28 de regiuni, printre care şi regiunea Rodna, având în componenţa sa 4 raioane: Bistriţa, Beclean, Năsăud şi Vişeu şi oraşul Bistriţa ca oraş de subordonare regională. Raionul Bistriţa cuprindea majoritatea localităţilor din fostele plase: Centrală şi Bârgău, şi anume 22 de localităţi: Arcalia, Bistriţa-Bârgăului, Blăjenii de Jos, Budacul de Jos, Dorolea, Dumitriţa, Galaţii-Bistriţei, Iad, Jelna, Josenii–Bârgăului, Mărişelu, Mureşenii-Bârgăului, Ocniţa, Prundul-Bârgăului, Satu-Nou, Sărata, Şieu, Şieu-Măgheruş, Şieuţ, Teaca, Tiha-Bârgăului şi oraşul Bistriţa. Alegerea deputaţilor sfaturilor populare s-a făcut pe baza Legii Nr.6/1950. Din septembrie şi până în decembrie 1950, când s-a emis Decretul Nr.259/1950 privind organizarea şi funcţionarea sfaturilor populare, la nivelul raioanelor au funcţionat Comitetele Provizorii ale sfaturilor populare, organisme care au preluat atribuţiile comitetele provizorii judeţene şi de plasă, dar adaptate la noile condiţii. Decretul Nr.331/1952, reduce numărul regiunilor la 18, astfel este desfiinţată regiunea Rodna, raionul Bistriţa trecând în subordonarea regiunii Cluj, iar oraşul Bistriţa devine oraş de subordonare raională. Componenţa raionului Bistriţa se va modifica din nou, în urma intrării în vigoare a prevederilor Legii Nr.3/1960, în urma căreia raionul Beclean s-a desfiinţat,iar câteva localităţi din acest raion trec în subordonarea raionului Bistriţa, acesta cuprinzând 34 de comune, şi anume: Arcalia, Archiud, Bistriţa-Bârgăului, Blăjenii de Jos, Budacul de Jos, Budeşti, Chiraleş, Corvineşti, Dorolea, Dumitriţa, Galaţii-Bistriţei, Herina, Iad, Jelna, Josenii-Bârgăului, Lechinţa, Matei, Mărişelu, Miceştii de Câmpie, Mureşenii-Bârgăului, Ocniţa, Orosfaia, Prundul-Bârgăului, Satu-Nou, Sângeorzu-Nou, Sânmihaiul de Câmpie, Sărata, Şieu, Şieu-Măgheruş, Şieuţ, Şintereag, Teaca, Tiha-Bârgăului, Ţagu şi oraşul Bistriţa. La baza organizării şi funcţionării Sfatului Popular al raionului Bistriţa a stat Decretul Nr.259/1950. Potrivit acestuia, sfaturile populare au fost organizate ca organe ale puterii de stat, realizând prin deputaţii aleşi controlul activităţilor de pe teritoriul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, pe termen de patru ani. Art. 8 arăta modul de lucru pentru sfaturi „sfaturile populare lucrează în sesiuni ordinare şi extraordinare”. Sfaturile nu puteau lucra decât în prezenţa majorităţii deputaţilor, iar hotărârile se putea lua doar cu majoritate de voturi. Sfaturile populare alegeau pe timpul sesiunilor, pentru buna desfăşurare a acestora, un preşedinte şi un secretar. Organul de execuţie al sfatului era Comitetul Executiv, ales de sfaturile populare. Hotărârea Nr. 361/1956, stabilea componenţa Comitetelor Executive, şi anume pentru Sfaturile raionale, acestea erau formate dintr-un preşedinte, 2 vicepreşedinţi, 1 secretar, 7-9 membrii. Pe lângă Comitetul Executiv funcţionau secţiile: secretariat, cadre, oficiul juridic, organizatorică, administrativă, sănătate, prevederi sociale, gospodărie comunală şi industrie locală, artă şi cultură, învăţământ, comercială, planificare, agricolă, valorificare, combustibil, financiară. Sfatul Popular al raionului Bistriţa şi-a încetat activitatea 1968, în urma intrării în vigoare a Legii Nr. 2/1968 privind organizarea administrativ-teritorială şi a Legii Nr. 57/1968 de organizare şi funcţionare a Consiliilor Populare.

Fondul arhivistic a fost preluat în anii 1981 și 2005. O parte din acest fond arhivistic (preluarea din anul 1981) a fost reordonat şi reinventariat în anii 2001-2003.

CONSILIUL JUDEŢEAN BISTRIŢA-NĂSĂUD

Principalele documente create de secţiile raionului sunt: instrucţiuni, hotărâri, procese-verbale ale sfaturilor şi comitetelor executive, procese-verbale de instalare a comitetelor executive, decizii privind numirile de preşedinţi, vicepreşedinţi ai comitetelor executive, planuri de muncă, rapoarte ale secţiilor, corespondenţă privind problemele juridice, agricole, de învăţământ, de personal, hotărâri, sentinţe, decrete de expropriere, vânzare bunuri absenteiste, defalcarea teritoriului, probleme cu exproprieri şi împroprietări terenuri, funcţionarea Gospodăriilor Agricole Colective, instrucţiuni privind procesul de învăţământ, situaţii privind combaterea analfabetismului, sănătatea populaţiei, sistematizarea teritoriului, înfiinţarea şi funcţionarea unor întreprinderi.

Permanent

structural-cronologic, pe secţii iar în cadrul acestora, pe ani, iar în cadrul anilor, pe probleme

10 BN

fără restricţii

fără restricţii

română

latină

293 (vol. I) și 294 (vol. II) prel. 1/1981 828 prel. 2/2005

1. Serviciul Judeţean al Arhivelor Naţionale Bistriţa-Năsăud, fond „Sfatul popular al regiunii Rodna”. 2. Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Cluj, fondul „Sfatul popular al regiunii Cluj”.

Legislație: 1. „Legea Nr. 5/7 septembrie 1950 privind raionarea administrativ-economică a Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 77 din 8 septembrie 1950. 2. „Legea Nr. 6/1950 pentru alegerea deputaţilor în Sfaturile Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 77 din 8 septembrie 1950. 3. „Decretul Nr. 259/1950 pentru organizarea şi funcţionare Sfaturilor Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 122 din 28 decembrie 1950. 4. „Raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române, Lista regiunilor, raioanelor, orașelor și comunelor”, București, 1950. 5. „Decretul Nr. 331/19 septembrie 1952 pentru modificarea Legii Nr. 5/1950 privind raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române”, în ,,Buletinul Oficial”, partea I, nr. 187 din 19 septembrie 1952. 6. „Decretul Nr. 12/1956 cu privire la modificarea Legii Nr. 5/1950 privind raionarea administrativ-economică a Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 1 din 10 ianuarie 1956. 7. „Hotărârea Consiliului de Miniștri Nr. 361/1956 privind stabilirea componenţei membrilor Sfaturilor Populare”, în „Colecţia de Hotărâri”, nr. 13/17 martie 1956. 8. „Împărțirea administrativ-teritorială a Republicii Populare României, anexă la Decretul nr. 12/1956, publicat în Buletinul Oficial al Marii Adunări Naționale nr. 1 din 10 ianuarie 1956”, București, 1956. 9. „Legea Nr. 6/1957 de organizare şi funcţionare a Sfaturilor Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 11 din 28 martie 1957. 10. „Legea Nr. 3/1960 pentru îmbunătăţirea împărţirii administrativă a teritoriului Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 27 din 27 decembrie 1960. 11. „Împărțirea administrativ-teritorială a Republicii Populare României, anexă la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare României”, București, 1965. 12. „Legea Nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 17 din 17 februarie 1968. 13. „Hotărârea Consiliului de Miniștri Nr. 352/1968 cu privire la unele măsuri determinate de îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului țării”, în „Colecțiune de legi, decrete, hotărâri și alte acte normative”, 1 ianuarie-28 februarie 1968, pp. 361-364. 14. „Legea Nr. 57/1968 privind organizarea şi funcţionarea Consiliilor Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 168 din 26 decembrie 1968. Lucrări: 1. Bâca Ioan, Adrian Onofreiu, „Evoluția administrativ-teritorială a județului Bistrița-Năsăud”, în „Revista Bistriței”, Bistrița, XX, 2006, pp. 340-371. 2. Idem, „Modele comparative de organizare administrativ-teritorială și instituțională a județului Bistrița-Năsăud”, în „Studii și cercetări etnoculturale”, Bistrița, 16, 2011, pp. 451-476. 3. Dörner Anton, „Administrația Transilvaniei în perioada anilor 1867-1976”, în „Anuarul Institutului de Istorie George Barițiu din Cluj-Napoca”, XL, Cluj-Napoca, 2001, pp 105-116. 4. Ghițan Teodor, „Raionul și orașul Bistrița. Monografie economică”, Cluj, 1955, mss. 5. „Județele patriei. Bistrița-Năsăud. Monografie”, Editura Sport-Turism, București, 1979. 6. „Județul Bistrița-Năsăud pe coordonatele marilor împliniri socialiste – temeiul deplinei încrederi în viitorul comunist al patriei”, 1985. 7. Oroveanu Mihai, „Organizarea administrativă și sistematizarea teritoriului Republicii Socialiste România”, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986. 8. Păiușan Cristina, Ion Dorin Narcis, Retegan Mihai, „Regimul comunist din România. O cronologie politică (1945-1989)”, Editura Tritonic, București, 2002. 9. Rus Viorel, „Rezistența anticomunistă în județul Bistrița-Năsăud (1945-1989)”, Editura Cutova, Bistrița, 2005. 10. „Sfatul popular al regiunii Cluj”, în „Îndrumător în Arhivele Statului. Județul Cluj. Îndrumătoare arhivistice. 16”, vol. I, București, 1979, pp. 371-381.

7463

180.30

hârtie

FLORIN VLAȘIN

ISAD(G)

2014, 2022