BN-F-00163

COMITETUL ELECTORAL AL JUDEȚULUI NĂSĂUD

1902-1948

niv.Fond

COMITETUL ELECTORAL AL JUDEȚULUI NĂSĂUD (RO-Bistrița)

1926-1948

În 1874 a fost adoptată legea electorală, prin care s-au instituit sisteme separate de vot în Ungaria şi Transilvania. În Ungaria dreptul de vot era asigurat prin deţinerea în proprietate a 5 ha de pământ (sau echivalentul acestui venit în bani), în timp ce în Transilvania se impunea dovada unui venit egal cu cel obţinut de pe 5 ha din Ungaria, ştiindu-se că în Transilvania fertilitatea pământului era mai mică. În oraşe, locuite preponderent de maghiari şi saşi, censul era mic, iar în comunele rurale era mare. Nobilii, aproape toţi maghiari şi secuii, erau scutiţi de cens. După Unire, alegerile parlamentare din Ardeal și Banat s-au desfășurat conform legii electorale adoptată, de Marele Sfat Național al Transilvaniei, la Sibiu in august 1919 și care era diferită fața de cea din vechiul Regat. Conform acestei legi, în fiecare judeţ funcţiona un birou electoral central care avea următoarele atribuţii : să asigure conscrierea alegătorilor, să repartizeze alegătorii pe secţii, să pregătească şi să conducă operaţiunile electorale. Sarcina de a le constitui revenea subprefectului. Biroul electoral central era format din preşedinte, care era subprefectul, şi membrii ai administrație judeţene. În martie 1926 este adopta o noua lege electorală. Conform acesteia, în fiecare judeţ se înființează, pe lângă fiecare tribunal judeţean, câte un birou electoral judeţean prezidat de preşedintele tribunalului. Preşedintele era asistat de un judecător tras la sorţi dintre judecătorii tribunalului. În mai 1939 a fost promulgată o nouă Lege electorală care prevedea constituirea la nivel naţional a 11 circumscripţii electorale având biroul electoral la Curţile de Apel. Pentru ţinutul Someş circumscripţia electorală avea sediul la Cluj. Alegerile din 1946 s-au organizat conform noii legi electorale promulgată în 15 iulie 1946 care prevedea şi desfiinţare Senatului.

Fondul a fost preluat/înregistrat în anul 1976 și inventariat în anul 2000.

Lliste cu cetăţenii cu drept de vot, fără drept de vot sau omişi de pe liste, întocmite pe localităţi sau circumscripţii electorale, candidaţii şi rapoarte referitoare la rezultatele alegerilor de deputaţi, senatori, consilieri judeţeni, şi defăşurarea campaniilor electorale.

Permanent

cronologic pe probleme

10 BN

fără restricții

fără restricții

maghiară ; română

latină

741

Informaţii legate de defăşurarea procesul electoral în judeţul Bistriţa-Năsăud pot fi găsite şi în fondurile „Tribunalul judeţului Năsăud”, „Poliția de reședință Bistrița”, „Legiunea de Jandarmi a județului Năsăud”, „Prefectura judeţului Năsăud” şi „Comitetul Electoral judeţean al Blocului Partidelor Democrate”.

Legislație : 1. „Ordin circular nr. 11.000 al Resortului afacerilor interne, pentru constituirea birourilor electorale și pregătirea alegerilor” din 17 august 1919, în „Gazeta Oficială a Consiliului Dirigent” nr. 49, din 23 august 1919. 2. „Decret regal nr. 3621 privind legea electorală” din 24 august 1919, în „Gazeta Oficială a Consiliului Dirigent” nr. 52, din 4 septembrie 1919. 3. „Decret Nr. XVI al Consiliului Dirigent, pentru stabilirea circumscripțiilor electorale” din 30 august 1919, în „Gazeta Oficială a Consiliului Dirigent” nr. 54, din 13 septembrie 1919. 4. ”Legea pentru unificare administrativă” din 14 iunie 1925, în Hamangiu C., „Codul General al României”, vol. XV-XVI,1926-1929, pp. 943-957. 5. „Legea Electorală pentru Adunarea deputaților și Senat” din 27 martie 1926, în martie 1926, Hamangiu C., „Codul General al României”, vol. XI-XII,1922-1926, pp. 1054-1084. 6. ”Instrucțiuni pentru alegerea Senatorilor Camerelor de Comerț și Agricultură” din 18 mai 1926, în „Monitorul Oficial” nr. 109, din 18 mai 1926. 7. ”Legea pentru unificare administrativă - alegeri administrative” din 14 iunie 1925, în Hamangiu C., „Codul General al României”, vol. XI-XII,1922-1926, pp. 364-372. 8. „Legea nr. 443, Legea electorală pentru Adunarea deputaților” din 9 mai 1939, în „Colecția de Legi și Regulamente” 1 mai -31 august, pp. 1155-1171. 9. „Regulamentul de funcționare a Comitetului Central Electoral al Blocului Partidelor Democrate”, în „Scânteia”, XVI, nr. 545 din 10 iunie 1946. 10. „Legea nr. 560 privitoare la alegerile pentru Adunarea Deputaților”, în „Monitorul Oficial”, CXIV, nr. 161 din 15 iulie 1946. ; Surse edite : Sigmirean Ioan și Onofreiu Adrian, „Istoria județului Bistrița-Năsăud în documente și texte”, Ed. Răsunetul, Bistrița, 2001, pp.382-393. ; Lucrări : 1. Dologa Dorin, „Practici electorale în zona Năsăudului 1869-1914”, în „Revista Bistriței” XXVI, Ed. Accent, Bistrița, 2012, pp.203-215. 2. Iudean Ovidiu-Emil, „Deputați guvernamentali români în parlamentul de la Budapesta (sfârșitul secolului al XIX-lea-începutul secolului XX), mss, teză de doctorat, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, 2012. 3. Mândruț Stelian, Onofreiu Adrian, „Radiografia unui scrutin electoral (octombrie 1901, Năsăud)”, în „Diversitate culturaqlă, realități politice și multiconfesionalism în Transilvania și Banat (sec. XVIII-XX). Cercetătorului științific Gr. I. Dr. Dumitru Suciu la împlinirea vârstei de 70 de ani”, coord. Varga Attila, Iosif Marin Balogh, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2014, pp. 313-344. 4. Uilăcan Iosif, „Județeana Năsăud în primul an al revoluției socialiste”, în „Revista Bistriței” XXV, Ed. Accent, Bistrița, 2011, pp.258-289. 5. Uilăcan Iosif, „Județul Năsăud în anul 1946”, în „Revista Bistriței” XXVII, Ed. Accent, Bistrița, 2013, pp.267-340.

244

2.00

hârtie

DANA VĂRAN

ISAD(G)

2014