BN-F-00132

GIMNAZIUL INDUSTRIAL DE BĂIEȚI NĂSĂUD

1923-1940

niv.Fond

Școala Inferioară de meserii Năsăud (1923-1936) ; Gimnaziul Industrial de Băieți Năsăud (1936-1940)

GIMNAZIUL INDUSTRIAL DE BĂIEŢI NĂSĂUD (RO-Năsăud)

1923-1940

Școala de meserii din Năsăud a fost înființată în noiembrie 1923 din dispoziția Ministerul Instrucțiunii, la solicitarea „bărbaților din ținutul nostru, care au înțeles prea bine importanța industriei naționale”. În primul an, școala avea o singură clasă, cu 3 specializări („despărțăminte”), cu 34 de elevi (băieți), toți români, cazați în căminul școlii, cu masa asigurată la cantina Liceului grăniceresc. Susținerea financiară a școlii era asigurată din fondurile statului și ale Administrației fondurilor grănicerești iar internatul și masa elevilor erau oferite de fondurile grănicerești. În anul 1924 au fost construite atelierele de fierărie, rotărie și tâmplărie, cu susținerea financiară a Administrației fondurilor grănicerești. Personalul didactic era format din 1 director, 1 institutor și 3 maiștri (lăcătuș, tâmplar și dulgher). Cursurile ei puteau fi urmate de absolvenți de școală primară de 7 clase cu vârsta cuprinsă între 11 și 15 ani. Pe teritoriul județului Năsăud au fost înființate 4 astfel de școli la Năsăud, Prundul Bârgăului, Sângeorz-Băi și Telciu, care au funcționat pe lângă școlile primare din localitățile respective, în conformitate cu „Legea învățământului profesional” din 9 iulie 1901, care aduce completări la „Legea privind învăţământul secundar şi superior” din 23 martie 1898 şi a celei privind învăţământului profesional din 27 martie 1899. Asemenea modificări s-au mai făcut şi prin legile din anii 1903, 29 aprilie 1908 şi 1909. La 24 iulie 1919 s-a promulgat „Legea pentru înfiinţarea şi organizarea comitetelor şcolare”, iar în 6 martie 1928 „Regulamentele pentru numirea maeștrilor și a institutorilor titulari de la școalele inferioare de meserii pentru băieți”. Elevii acestor școli erau absolvenți cu rezultate bune, a claselor I-IV de la școlile primare din jur. Școlile de meserii erau echivalate cu clasele I-IV ale cilclului gimnazial și aveau secții de tâmplărie, lăcătușărie și construcții. Directori ai școlii au fost : Iordan Cosmiță , ing. Alex Ticulescu, ing. Victor Fătu. Completări ale cadrului legislativ au fost aduse în 7 mai 1934, pentru ca, în urma „Legii pentru organizarea învățământului secundar industrial” din 16 aprilie 1936, titulatura instituției să se schimbe din Școală Inferioară de meserii în Gimnaziu Industrial de băieți și asigurarea cheltuielilor de funcționare ale localului școlar cad în sarcina administrației locale. Cursurile se întindeau pe parcursul a 4 ani, și aveau profile de : lăcătușărie, rotărie, tâmplărie, sculptură. Absolvenții deveneau maiștrii, șefi de ateliere și aveau dreptul să își continue studiile într-o Școală Tehnică. Prin ordinul nr. 79218/1926 al Ministerului Instrucțiunii, Școala elementară de meserii din Telciu a fost desființată iar elevii ei repartizați, începând cu anul școlar 1926/27, la Școala de Arte și Meserii din Năsăud, situație în care localul școlar, atelierele și internatul au devenit neîncăpătoare. Pentru școlarizarea celor 130 de elevi, Administrația fondurilor grănicerești a pus la dispoziția școlii, începând cu anul școlar 1927-28, localul nr. 46 din str. Grănicerilor, ocupat de internatul Școlii de fete „Principesa Elena”, devenit disponibil prin scăderea numărului de eleve. Gimnaziile Industriale din Năsăud și din Prundul Bârgăului au funcționat până la ocupația hortystă din 1940.

Fondul a fost preluat/înregistrat în anul 1976 și inventariat în 1986. În anul 2015 documentele au fost fondate și comasate cu fondul nr. 72 Școala inferioară de meserii Năsăud.

Fondul conține 7 registre matricole din anii 1935-1940.

Permanent.

cronologic.

10 BN

fără restricții.

fără restricții.

română

latină

1021

BN-F-00060 ADMINISTRAŢIA FONDURILOR GRĂNICEREŞTI NĂSĂUD Dos. 1026, 1029, 1031, 1053.

Legislație : 1. „Legea privind învăţământul secundar şi superior” , în „Monitorul Oficial” nr. 283 din 24 martie 1898. 2. „Legea privind învăţământului profesional”, în ibidem nr. 287 din 31 martie 1899. 3. „Legea învățământului profesional” din 9 iulie 1901”, în ibidem nr. 81 din 12 iulie 1901. 4. „Legea pentru înfiinţarea şi organizarea comitetelor şcolare”, în ibidem nr. 78 din 24 iulie 1919. 5. „Regulamentele pentru numirea maeștrilor și a institutorilor titulari de la școalele inferioare de meserii pentru băieți” din 6 martie 1928 , în Hamangiu C., „Codul general al României”, vol. XV-XVI, 1926-1929, pp. 226- și 980-986. 6. „Legea pentru modificarea, abrogarea și adăugarea unor articole la legea învățământului secundar” din 15 mai 1928, cu toate modificările până la 7 mai 1934, în ibidem, vol. XXII, 1934, pp. 231-269. 7. „Legea pentru organizarea învățământului secundar industrial” din 16 aprilie 1936, în ibidem, vol. XXIV, 1936, pp.555-583. ; Lucrări : 1. Nicolae C., „Organizarea și conținutul învățământului profesional și tehnic din România, - Aspecte din perioada 1864-1948”, Ed. Didactică și pedagogică, București, 1973. 2. Pavel Ioan, „Învățământul primar din județul Năsăud înainte și după răsboiul mondial”, în „Buletinul școlar”, organ oficial al Rezivoratului școlar, al Comitetului școlar județean și al Asociației Mariana a învățătorilor din județul Năsăud, Anul II, nr. 21-22, Bistrița, 10 noiembrie 1927, pp.125-140. 3. Șotropa Virgil, Dr. Ciplea Alexandru, „Năsăudul”, Cultura Națională, București, 1923. 4. ***„Îndrumător în Arhivele Statului-Judeţul Bistriţa-Năsăud. Îndrumătoare arhivistice. 21”, Bucureşti, 1988, pp. 327-328, 332.

7

0.15

hârtie

DANA VĂRAN

ISAD(G)

2015

Public

Fără restricții

Nu este cazul

dosare generale (30 de ani)

30