BN-F-00038

SFATUL POPULAR AL REGIUNII RODNA

1950-1955

niv.Fond

Sfatul popular al regiunii Rodna

SFATUL POPULAR AL REGIUNII RODNA (RO-Rodna)

1950-1952

Legea Nr. 5 din 7 septembrie 1950 pentru raionarea administrativ-economică a teritoriului R.P.R, împărţea teritoriul României în: regiuni, raioane, oraşe, comune. Regiunea era unitatea teritorial administrativ-economică delimitată teritorial, pe care se sprijinea direct organele centrale de stat (art.3). Raionul era unitatea teritorială, operativă din punct de vedere economic, politic, administrativ, alcătuit din oraşe de subordonare raională şi comune (art. 6). Raionului îi era subordonată direct comuna. Se înfiinţau 28 de regiuni, printre care şi regiunea Rodna, având în componenţa sa 4 raioane: Bistriţa, Beclean, Năsăud şi Vişeu. Reşedinţa regiunii, respectiv oraşul Bistriţa a fost declarat oraş de subordonare regională. Sfera de activitate era complexă, cuprinzând practic toate domeniile de activitate. La baza organizării şi funcţionării Sfatului Popular al Regiunii Rodna a stat Decretul Nr. 259/1950. Acesta stabilea sarcinile sfaturilor populare, şi anume: „asigură respectarea legilor şi înfăptuirea directivelor organelor superioare; contribuie la întărirea puterii de apărare a ţării; participă la realizarea planului de stat a bugetului; coordonează activitatea întreprinderilor; întărirea gospodăriilor agricole; asigură ridicarea nivelului de cultural şi politic, lichidarea analfabetismului, dezvoltarea învăţământului; asigură respectarea drepturilor cetăţeneşti; asigură ocrotirea sănătăţii”. Comitetele Executive ale sfaturilor populare regionale, raionale, orăşeneşti şi comunale, „conduc activitatea economică, socială, culturală pe întreg teritoriul unde funcţionează în limita drepturilor ce le sunt atribuite prin lege şi pe baza hotărârilor Sfatului Popular respectiv, a Sfatului Popular Superior şi a Comitetului Executiv ale acestora şi ale organelor centrale ale puterii administraţiei de stat” (art. 14). Ele se compuneau dint-un preşedinte, vicepreşedinţi, secretar şi un număr de membrii. Pe lângă Comitetul Executiv, care era organul de execuţie, ales de sfat, funcţionau următoarele secţii, ce aveau drept obiectiv ducerea la îndeplinire a sarcinilor ce le reveneau sfaturilor populare: secretariat, agricolă, administrativă, învăţământ, artă-cultură, oficiul juridic, sănătate, cadre, comercială, prevederi-sociale, planificare, finanţe, gospodărie comunală şi industrie locală. Art.8 arăta modul de lucru pentru sfaturi „sfaturile populare lucrează în sesiuni ordinare şi extraordinare”. Cele extraordinare erau convocate la cererea Comitetului Executiv, doar în cazuri excepţionale. Sfaturile populare alegeau pe timpul sesiunilor, pentru buna desfăşurare a acestora, un preşedinte şi un secretar. În urma intrării în vigoare a Decretului Nr. 331/1952, Regiunea Rodna s-a desfiinţat, atribuţiile fiind preluate de Regiunea Cluj.

Un fragment din acest fond arhivistic a fost preluat în anul 1974 de la Filiala Arhivelor Statului Cluj şi un alt fragment în anul 1981 de la Consiliul Popular judeţean Bistriţa-Năsăud. Fond arhivistic a fost fondat, reordonat şi reinventariat în anul 2002.

FILIALA ARHIVELOR STATULUI A JUDEŢULUI CLUJ, CONSILIUL POPULAR AL JUDEŢULUI BISTRIŢA-NĂSĂUD

Aria componenţei teritoriale şi materiale e reflectată de diversitatea problemelor şi conţinutului documentelor: planuri de muncă, rapoarte de muncă, instrucţiuni, procese-verbale ale şedinţelor, alegeri de deputaţi, naţionalizări, preluări de bunuri, dări de seamă, planuri, decizii, devize, corespondenţă, constituirea Gospodăriilor Agricole Colective şi Gospodăriilor Agricole de Stat, planurile forţelor de muncă, bugetele regiunii. Documentele fondului oferă cercetătorului un important volum de date privind prefacerile la nivelul administraţiei, al agriculturii, culturii, sănătăţii privind tendinţele de centralizare la nivelul tuturor ramurilor de activitate.

Permanent

structural-cronologic

10 BN

fără restricţii

fără restricţii

română

latină

735

1. Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Cluj, fondul „Sfatul popular al regiunii Cluj”.

Legislaţie: 1. „Legea Nr. 5/7 septembrie 1950 privind raionarea administrativ-economică a Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 77 din 8 septembrie 1950. 2. „Legea Nr. 6/1950 pentru alegerea deputaţilor în Sfaturile Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 77 din 8 septembrie 1950. 3. „Decretul Nr. 259/1950 pentru organizarea şi funcţionare Sfaturilor Populare”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 122 din 28 decembrie 1950. 4. „Raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române, Lista regiunilor, raioanelor, orașelor și comunelor”, București, 1950. 5. „Decretul Nr. 331/19 septembrie 1952 pentru modificarea Legii Nr. 5/1950 privind raionarea administrativ-economică a teritoriului Republicii Populare Române”, în „Buletinul Oficial”, partea I, nr. 187 din 19 septembrie 1952. ; Lucrări: 1. Dörner Anton, „Administrația Transilvaniei în perioada anilor 1867-1976”, în „Anuarul Institutului de Istorie George Barițiu din Cluj-Napoca”, XL, Cluj-Napoca, 2001, pp 105-116. 2. Ghițan Teodor, „Raionul și orașul Bistrița. Monografie economică”, Cluj, 1955, mss. 3. Ghițan Teodor, Rusu Teodor, „Raionul Năsăud. Monografie economică”, Cluj, 1956, mss. 4. „Sfatul popular al regiunii Cluj”, în „Îndrumător în Arhivele Statului. Județul Cluj. Îndrumătoare arhivistice. 16”, vol. I, București, 1979, pp. 371-381.

1306

23.45

hârtie

FLORIN VLAȘIN

ISAD(G)

2014