BU-F-00396-4

Reforma Agrară din anul 1921

1915-1950

niv.Subfond (parte structurală)

Ministerul Agriculturii

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (RO-Bucureşti*

1862-

Reforma Agrară din anul 1921 a determinat însemnate modificări în structura proprietății funciare rurale din România. Această reformă a început practic în anul 1917 prin revizuirea art. 19 din Constituție, în sensul admiterii principiului exproprierii pentru cauză de utilitate publică – națională. Pentru înfăptuirea Reformei agrare au fost adoptate și promulgate mai multe legi, după cum urmează: Legea pentru reforma agrară din Vechiul Regat din 1918, promulgată prin Decretul – lege nr. 3697/1918, Legea pentru reformă agrară din Basarabia, publicată în Monitorul Oficial nr. 256 din 1920, Legea pentru reforma agrară din Bucovina, publicată în Monitorul Oficial 93 din 30 iulie 1921 și Legea pentru reforma agrară din Transilvania, Banat și Maramureș, publicată în Monitorul Oficial nr. 93 din 30 iulie 1921. Prin aceste legi care prevedeau, în esență exproprierea și împroprietărirea, s-a urmărit exproprierea marilor proprietăți funciare pentru cauză de utilitate publică sau națională, împroprietărirea unor țărani fără pământ sau cu pământ puțin și formarea unor proprietăți și exploatații țărănești. Până în anul 1938 s-au expropriat de la 18 262 mari proprietari o suprafață de 5 804 838 ha arabil, fânețe, pășuni, păduri, vii și terenuri necultivabile. Din această întindere, 3 806 353 ha au fost distribuite la împroprietărirea individuală a 1 393 353 țărani, restul întinderii expropriate fiind destinată pentru pășuni și păduri comunale, vetre de sat, rezerve de interes de stat sau obștesc. Legile de reformă agrară menționate mai sus prevedeau proprietățile care făceau obiectul exproprierii și care se declarau expropriate, în întregime sau în parte, prețul cu care se plătea pământul expropriat, categoriile de cetățeni care se împroprietăreau, respectiv mobilizații în războiul din 1916-1919, mobilizații din campania din 1913, văduvele de război, agricultorii lipsiți de pământ, agricultorii cu terenuri mai mici de 5 ha, orfanii de război. Se mai considerau îndreptățite la împroprietărire și alte categorii de cetățeni, precum preoții, învățătorii, unii funcționari publici, absolvenții școlilor de agricultură. O prevedere importantă în legătură cu persoanele îndreptățite a fi împroprietărite are în vedere împroprietărirea ofițerilor cu câte 5 ha de pământ sau chiar 25 ha teren agricol în regiunile de colonizare. Instituțiile implicate în Reforma agrară din anul 1921 au fost Comitetul Agrar, Casa Centrală a Cooperației și Împroprietăririi Sătenilor, Direcția Cadastru, Comisiile Județene pentru expropriere, Comisiile de Ocol, Comitetele Locale și Comitetele de Ocol.

Ministerul Agriculturii şi Silviculturii

Documentele referitoare la Reforma Agrară din anul 1921 constituie o importantă sursă pentru cercetarea istorică și reflectă situaţia economică și evoluția proprietății funciare românești din acea perioadă. De asemenea, documentele prezintă o importantă valoare practică fiind folosite pentru eliberarea de copii şi extrase ca urmare a solicitărilor din partea persoanelor fizice şi juridice în vederea reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor, recunoscut după 1990 de legile în vigoare. Materialul arhivistic este constituit din decizii, procese-verbale de expropriere, hotărâri, tabele, fişe de măsurătoare, cereri de împroprietărire, acte de vânzare – cumpărare, schiţe – plan, rapoarte, referate, note, copii ale unor sentinţe judecătoreşti, memorii, adrese întocmite în baza Legii de Reformă Agrară din anul 1921 referitoare la exproprierea, măsurarea şi parcelarea moşiilor proprietate particulară sau aflate în proprietatea diferitelor autorităţi (Eforia Spitalelor Civile, Casa Şcoalelor, Biserica Sfântul Spiridon, primării), contestaţii în justiţie privind revizuirea exproprierilor efectuate, fixarea preţurilor şi plata terenurilor expropriate dintr-o moşie, scoaterea de sub expropriere a unor terenuri, împroprietărirea locuitorilor cu terenuri arabile şi loturi de casă, plata acestor loturi şi predarea lor, împroprietărirea unor instituţii (ministere, parohii, biserici) şi categorii sociale (învăţători, preoţi, văduve, orfani, invalizi, pensionari militari reangajaţi, ofiţeri), debitarea persoanelor şi instituţiilor împroprietărite şi reeşalonarea acestor debite, atribuirea comunelor de păşuni, păduri şi izlazuri, schimburi de terenuri, exercitarea dreptului de preempţiune a Statului.

alfabetic pe judeţe - cronologic

BU-F-00396 Ministerul Agriculturii (Clasă)

română

789, 790, 791, 792, 793, 794, 795, 796, 797, 798, 799, 800, 801, 802, 803, 719

28927

273,30 m.l.

dosare, planuri, registre

Serviciul Arhive Naţionale Istorice Centrale, Biroul Arhive Economice

ISAD (G)

finalizat

08.01.2018

Public

Fără restricții

Nu este cazul

Niciuna (0 years)

0