IS-F-00004

Judecatoria (Tribunalul) tinutului Iaşi (1832-1860) / Tribunalul Judetului Iaşi (1860-1952)

1827-1944

niv.Fond

1832-1952

La 1 ianuarie 1832 s-a înfiinţat Judecătoria ţinutului Iaşi, conform art. 280 din Regulamentul Organic, el începându-şi efectiv activitatea la 27 ianuarie 1832. Tribunalul avea denumirea şi de Judecătorie, având competenţă teritorială ţinutul. Instituţia a funcţionat ca tribunal nedivizat până în 1844, când se înfiinţează secţia a II-a. Fiecare din cele doua secţii avea câte un preşedinte, doi asesori (împreună judecători), un director al cancelariei (condicar), un registrator şi trei scriitori. Într-o primă fază, preşedintele, asesorii şi condicarul au fost aleşi dintre boierii ţinutului, mai cu ştiinţă de carte, fiind numiţi în funcţie de către Preşedintele Divanurilor la 1 ianuarie 1832. Secţia întâi avea în copetenţa sa toate cauzele de averi imobile şi epitropiile, iar Secţia a II-a de averi mobile şi cele penale. În anul 1860 aceasta s-a reorganizat în Tribunalul judeţului Iaşi. Prin Legea pentru desfiinţarea Curţii de întărituri Iaşi, din iulie 1862, atribuţiile acesteia trec la tribunalele de judeţ. Pentru oraşul şi districtul (judeţul) Iaşi aceste atribuţii au fost date nou înfiinţate Secţiei a III-a a Tribunalului Iaşi. Legea de organizare judecătorească, publiocata in Mof nr. 88/16 aprilie 1864, măreşte numărul instanţelor la Tribunalul Iaşi prin înfiinţarea unei a IV-a secţiuni. Astfel, exista o secţie corecţională, două secţii civile şi una comercială. În anul 1865, prin Legea de Organizare judecătorească (Mof nr. 60/17&29 martie), Tribunalul Judeţului Iaşi revine la 3 secţii: una corecţională şi două civile-comerciale. Aceasta organizare este efemeră, căci, la 9 iulie 1865 (Mof nr. 149/9 iul. 1865), Tribunalul judeţului Iaşi este organizat din nou pe patru secţiunii, din care trei civile şi una corecţională. Secţia a III-a a fost însărcinată şi cu transcripţiuni, legalizaţiuni, inscripţiuni,vinderi silite şi alte acte de procedură graţioasă. Tribunalul se compunea din atâţia preşedinţi câte erau secţiunile, de câte doi membrii şi un supleant pentru fiecare secţiune; de la fiecare secţiune, unul din membrii era numit judecător de instrucţie. Legea de organizare judecătorească din 1881 (MOf nr. 62/18 martie 1881) păstrează numărul secţiunilor la patru: două civile-corecţionale, una comercială şi una de notariat, dar în 1888 (MOf nr. 124 supliment/7 sept) numărul secţiilor se reduce la trei. Această situaţie durează până 1933, când prin modificarea Legii de organizare judecătorească se reinfiinţează secţia a IV-a. Prin Legea nr. 341 (Mof nr. 282/5 dec. 1947) şi decizia Ministerului de Justiţie nr. 1672 (Mof nr. 13/16 ian. 1948), numărul secţiilor se reduce iar la trei: două penale şi una civilo-comercială. Prin legea de organizare judecătorească nr. 5/1952 s-a dispus încetarea activităţii acestei instituţii începând cu 1 august 1952, atribuţiile sale fiind trecute pe seama Tribunalelor populare nou înfiinţate.

La această Judecătorie s-au primit pricinile începute şi neterminate de isprăvnicia ţinutului şi Divanului Judecătoresc, de la acestea din urmă numai cele ce erau din ţinutul Iaşi), ceea ce explică prezenta în acest fond a unor dosare din anii 1827-1831.

Procesele de natură civilă, penală şi comercială la nivelul ţinutului; familii boiereşti corespondenţa cu instanţele judecătoreşti şi Departamenul Dreptăţii, publicaţii, probleme de personal, vidomostii, jurnaluri, dezlegări, registre intrare-ieşire corespondenţă, jurnale, întărituri, opise generale, depozituri, cauţii, alfavitare, încredinţarea sineturilor

Nu este cazul

In condţiile Legii Arhivelor Naţionale 16/1996 republicată şi a Procedurii privind asigurarea accesului la informare şi cercetarea documentelor aflate în păstrarea Arhivelor Naţionale

xerox/foto, fara folosirea blitzului

inv. nr. 1028, 2211, 2526, 2528

30005

654.00

Fișier/document

Arcadie Bodale

Lucrător ANR

Imposibil

Nu este cazul

documente judiciare și notariale (90 de ani)

90