PH-F-00002

Primăria Municipiului Ploieşti

1831-1968

niv.Fond

Magistratul Oraşului Ploieşti (1831-1864) Primăria Comunei Urbane Ploieşti (1864-1903) Primăria Oraşului Ploieşti (1903-1926) Primăria Municipiului Ploieşti (1926-1949) Comitetul Provizoriu al Oraşului Ploieşti (1949-1950) Sfatul Popular al Oraşului Ploieşti (1950-1968) Consiliul Popular la Oraşului Ploieşti (1968-1990) Primăria Municipiului Ploieşti (1990 - prezent)

1831-

Informaţiile existente cu privire la înfiinţarea şi organizarea oraşului Ploieşti arată că acesta a luat fiinţă pe locul unui sat moşnenesc, care în anul 1597, în timpul domniei lui Mihai Viteazul, a devenit târg domnesc. Din punct de vedere administrativ, în perioada 1831 – 1900, oraşul Ploieşti a fost împărţit în patru plase care au purtat denumirea de culori, “vopsele”. Fiecare din acestea erau împărţite în mahalale al căror număr a crescut de-a lungul anilor. În anul 1831 din vopseaua albastră făceau parte mahalalele Sf. Voievozi, Sf. Gheorghe, Sf. Haralambie şi Sf. Pantelimon; din vopseaua galbenă mahalalele Sf. Maica Precista, Sf. Vineri şi Sf. Nicolae; din vopseaua roşie Mahalaua Bisericii Domneşti, iar din vopseaua verde Mahalaua Sf. Ioan. Dezvoltarea oraşului a determinat mărirea şi înmulţirea mahalalelor care, în anul 1848 au ajuns la 20, iar spre sfârşitul secolului al XIX-lea la 23. Începând cu primii ani ai secolului al XX-lea, această împărţire pe culori s-a desfiinţat rămânând în continuare denumirea de mahalale şi cartiere. Conducerea administrativă a oraşului Ploieşti a devenit organizată pe baze moderne prin Regulamentul Organic din anul 1831, purtând denumirea de magistrat. Cu această dată începe să se formeze în mod organizat şi arhiva. Schimbările în organizarea sa au determinat şi schimbarea denumirilor sale. Astfel, în anul 1864 organul administrativ al oraşului Ploieşti, primeşte, potrivit Legii pentru comunele urbane şi rurale a Principatelor Unite Române, denumirea de Primăria Urbei Ploieşti. Sub această denumire a funcţionat până în anul 1903, când primeşte denumirea de Primăria Oraşului Ploieşti. Începând cu anul 1926 conducerea administrativă s-a numit Primăria Municipiului Ploieşti, funcţionând până în anul 1949, când a luat fiinţă Comitetul Provizoriu al Oraşului Ploieşti. Existenţa acestuia a încetat în anul 1950, prin înfiinţarea Sfatului Popular al Oraşului Ploieşti. Prin legea administrativă din 16 februarie 1968 şi legea de organizare şi funcţionare a consiliilor populare din 26 decembrie 1968, Sfatul Popular al Oraşului Ploieşti şi-a încetat activitatea, locul său fiind luat de Consiliul Popular al Oraşului Ploieşti. Abia în anul 1990, instituţia va reveni la denumirea de primărie. Primăria Municipiului Ploieşti a avut numeroase atribuţii privind activitatea politică, economică, social – obştească, sanitară, veterinară, educativă, financiară, de dezvoltare şi modernizare edilitară şi de urmărire a aplicării şi respectării legislaţiei. Dintre acestea menţionăm înregistrarea actelor de stare civilă, administrarea bunurilor mobile şi imobile ale comunei, construirea şi întreţinerea drumurilor comunale, dezvoltarea şi întreţinerea instituţiilor de învăţământ şi de cult, asigurarea serviciului sanitar, aprovizionarea comunei, stabilirea taxelor şi strângerea lor, ordinea publică, încurajarea micii industrii, recrutarea şi mobilizarea, organizarea alegerilor, sistematizarea comunei, întocmirea bugetului local etc. Organul administrativ de conducere al oraşului Ploieşti a fost reprezentat de consiliul comunal (stabilit prin legea administrativă din anul 1864), organ colectiv ales de locuitorii oraşului, dar şi de un primar, ales dintre membrii consiliului comunal şi confirmat de prefect. Până în anul 1950 oraşul Ploieşti a avut statutul de reşedinţă a judeţului Prahova. Între anii 1904 şi 1925 oraşul a avut statutul de reşedinţă administrativă a plasei Blejoi. Între anii 1931 şi 1950 oraşul Ploieşti a fost şi reşedinţă a plasei Centrale, iar între anii 1950 şi 1968 a fost reşedinţa administrativă a regiunii Ploieşti, dar şi a raionului Ploieşti. După anul 1968 oraşul Ploieşti a redevenit reşedinţa politico - administrativă a judeţului Prahova.

Fondul a fost preluat în anii 1952, 1953, 1955, 1957, 1966, 1981, 1982, 2008 şi 2011 de la Sfatul Popular al Oraşului Ploieşti, Consiliul Popular al Municipiului Ploieşti, Consiliului Local al Municipiului Ploieşti – Serviciul Public Finanţe Locale, respectiv Primăria Municipiului Ploieşti.

Documentele fondului oferă posibilitatea cunoaşterii dezvoltării economico – sociale a oraşului, a evoluţiei demografice şi a vieţii culturale a acestuia etc. Se remarcă în primul rând documentele referitoare la dezvoltarea edilitară a oraşului şi anume: sistematizarea oraşului, astuparea gropilor de pe străzi, împrejmuiri de terenuri, alinieri şi măsurători de străzi, aprobări pentru construcţii particulare, arendarea aprinderii felinarelor, amenajarea grădinilor publice, introducerea iluminatului cu curent electric, introducerea şi dezvoltarea reţelelor de apă şi canalizare, exproprieri pentru utilitate publică (clădiri de interes comercial, bulevard, alinieri etc), asfaltări de strâzi, contruirea de localuri pentru instituţiile publice ( primărie, hale, Palatul Justiţiei etc.), întreţinerea curăţeniei oraşului etc. Activitatea comercială şi industrială este oglindită în dosarele de corespondenţă şi priveşte târgurile, listele de preţuri, negiustorii, meseriaşii, fabricile, întreprinderile etc. Numeroase documente din acest fond reflectă aspecte ale învăţământului ploieştean: înfiinţarea primei şcoli publice, închirierea de localuri pentru şcoli, confecţionarea mobilierului şcolar, construcţia şi repararea şcolilor, întreţinerea personalului şcolilor, acordarea de ajutoare şi burse. În legătură cu atribuţiile primăriei de a se preocupa de sănătatea publică, multe documente din acest fond consemnează înfiinţarea de spitale, întreţinerea acestora, mărirea capacităţii spitalelor, măsuri pentru combaterea bolilor şi a epidemiilor, acordarea asistenţei publice etc. Viaţa culturală a oraşului cu aspectele ei multiple, este de asemenea ilustrată în documentele acestui fond de la înfiinţarea şi întreţinerea de coruri şi fanfare, turnee de teatru, cinematografe, construirea de monumente şi întreţinerea celor existente, până a acordarea de autorizaţii pentru baluri şi Date interesante referitoare la starea materială a populaţiei, la preocupările acesteia, la evoluţia oraşului etc., cuprind şi documentele privind veniturile oraşului şi anume: dările pentru faţade, darea cotăritului vaselor, încasarea patentelor şi capitaţiei, listele de venituri şi cheltuieli ale oraşului, statisticile asupra averii, taxelor şi impozitelor stabilite locuitorilor, taxe comunale asupra produselor petrolifere ieşite din fabricile de pe raza oraşului etc. În afară de acestea, documentele fondului Primăriei Ploieşti redau pentru întreaga existenţă a acestei instituţii atribuţiile şi organizarea sa, dintre care amintim: alegerea deputaţilor mahalalelor, alegerile pentru consiliul comunal, serviciile primăriei, schemele de organizare ale primăriei, transformările administrative etc. Mutaţiile petrecute în forma şi structura proprietăţilor sunt reflectate în documentele privind aplicarea unor reglementări legale. Dintre documente menţionăm catagrafii, ordonanţe, publicaţii, procese verbale, planuri, regulamente, bugete, situaţii statistice, autorizaţii, decizii, lucrările sesiunilor sfatului popular, dosare de căsătorie, matricole de clădiri şi terenuri, buletine de imobile etc.

cronologic pe probleme, structural cronologic

cu restricţii, conform art. 30 din Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 republicată

xerox/foto (fără folosirea blitzului)

română/grafia chirilică, germană, franceză

Inventar nr. 366 (1866 - 1879) Inventar nr. 367 (1880- 1889) Inventar nr. 368 (1890 - 1899) Inventar nr. 369 (1900 - 1909) Inventar nr. 370 (1910 - 1919) Inventar nr. 371 (1920 - 1929) Inventar nr. 372 (1933 - 1944) Inventar nr. 1394 (1951 - 1960) Inventar nr. 1395 (1961 - 1968) Inventar nr. 1845 (1933 - 1957) Inventar nr. 2118 (1831-1933) Inventar nr. 2119 (1934 - 1950)

49531

315.00

dosare, planuri, registre

Serviciul Judeţean Prahova al Arhivelor Naţionale, Turturică Mălina

Proiect

2014-10-30

Lucrător ANR

Fără restricții

Nu este cazul

dosare generale (30 de ani)

30