CL-F-00164

COLECŢIA DE STARE CIVILĂ A JUDEŢULUI CĂLĂRAŞI

1860-

niv.Fond

COLECŢIA DE STARE CIVILĂ A JUDEŢULUI CĂLĂRAŞI (RO-Călăraşi)

După Unirea Ţărilor Române din 1859, s-a observat dificultatea colectării datelor statistice necesare întocmirii recensământului populaţiei. În marea lor majoritate, datele privind populaţia se bazau pe înregistrările de stare civilă. Organizarea Oficiului de Statistică din 1859 a fost strâns legată de preocuparea pentru reglementarea actelor de stare civilă. Pentru unificarea serviciului actelor de stare civilă, prin ordonanţa domnească din 10 august 1863 se hotărăşte trecerea registrelor de stare civilă din jurisdicţia Mitropoliei Ţării Româneşti în aceea a Oficiului Statistic din cadrul Ministerului de iNterne, unde se centralizau şi cele din Moldova. Aflate până atunci în responsabilitatea bisericii, vechile MITRICE vor fi înlocuite cu noile acte de stare civilă odată cu adoptarea Codului Civil al lui Alexandru Ioan Cuza, în anul 1864, care va cuprinde dispoziţia ca al doilea exemplar din registrele de stare civilă să fie păstrat în arhiva Tribunalului de judeţ. Scrierea registrelor de stare civilă rămânea tot în sarcina preoţilor parohi, care urmau să se conformeze ordinelor date de Ministerul de Interne. În Monitorul Oficial nr. 13 din 18/30 ianuarie 1864 sunt publicate "Instrucţiuni pentru chipul scrierii născuţilor, căsătoriţilor şi morţilor în condicile de acte civile" şi "Instrucţiuni la îndatoririle ce au protopopii din toate chiriahiile spirituale din România în privinţa înscrierii stării civile". După aceste instrucţiuni s-au tipărit formularele pentru registrele de stare civilă în anul 1864 care au fost utilizate până la noul formular din 1865. Conform noilor instrucţiuni elaborate de Mihail Kogălniceanu şi D.P. Marţian, actele de stare civilă sunt scoase de sub jurisdicţia bisericii şi trecute în cea a autorităţii civile. Primarul era răspunzător atât de corectitudinea înregistrărilor, cât şi de evidenţa registrelor de stare civilă. Registrele se ţineau în dublu exemplar, din care unul se înainta tribunalului local. La primăriile comunale se repartizau 7 registre (2 exemplare pentru actele de naştere, 2 pentru căsătorie şi 2 pentru actele de moarte), din care unul era destinat publicaţiilor de căsătorie. Primăriile rurale aveau de completat 3 registre (2 pentru completarea datelor de stare civilă şi unul pentru publicaţii). Aşa se explică faptul de ce la unele primării găsim volume separate pentru naşteri, căsătorii, decese, iar la altele numai un singur registru care reunea, pe capitole, înregistrările de stare civilă. Formulările uneori greoaie şi dificultatea înregistrării datelor, au determinat elaborarea, în anul 1911, a unui nou Regulament privind actele de stare civilă, care punea accentul pe datele statistice ale înregistrărilor. De-a lungul anilor, unele registre de stare civilă s-au pierdut, din diferite cauze, ceea ce a determinat, la 1928, elaborarea unei legi privind reconstituirea actelor de stare civilă. Reconstituirea s-a efectuat în două exemplare (o copie de rezervă), ambele certificate de preşedintele tribunalului local.

F.A.S. Ialomiţa; primării comunale, orăşeneşti şi municipale

Registrele conţin, pe lângă date de stare civilă, informaţii privind ocupaţiile locuitorilor, vârsta, starea de sănătate şi date toponimice şi onomastice, evoluţia administrativ-teritorială a judeţului şi localităţile componente în funcţie de perioada urmărită.

cronologic

CL-F-00164 COLECŢIA DE STARE CIVILĂ A JUDEŢULUI CĂLĂRAŞI (Clasă)

CL B.J.A.N. CALARASI

Conform Legii nr. 16/1996 cu completările şi modificările ulterioare

Conform Legii nr. 16/1996 cu completările şi modificările ulterioare; conform procedurilor privind activitatea Sălii de studiu şi rezolvarea cererilor şi altor acte normative în vigoare

română

română

464

4048

96.30

dosar/document

Ilie Nicoleta

Proiect

10.06.2014

Public

Fără restricții

Arhivist

registre de stare civila (100 ani)

100