BV-F-00001-6B

Stenner GR III.E

Satele din Țara Bârsei

Socoteli și evidențe de impozit ale satelor (Rechnungen und Steuerverzeichnisse der Ortschaften)

1371.04.25 (c)-sec. 20

niv.Subfond (parte structurală)

Inventarul de față cuprinde întreg materialul documentar care în vechiul plan de organizare interioară a arhivei era desemnat cu "III. E.", numărul roman indicînd grupa "Socoteli", iar litera E indicînd subgrupa "Socoteli și evidențe de impozite ale satelor". (Rechnungen und Steuerverzeiéhnisz der Ortschaften). Potrivit Instrucțiunilor pentru Serviciul de arhivă al Magistratului Brașov din anul 1881, întreg materialul de arhivă era grupat în următoarele grupe: I. Documente (Urkunden), II. Acte, III. Socoteli, IV. Protocoale, V. Repertorii, VI, Ȋnscrisuri particulare (Privatpapiere), VII. Biblioteca arhivei, VIII. Planuri și hărți, IX. Dulapul cu acte în depozit (Depositen-Kasten), X. Dulapul cu acte urbariale (Urbarial-Kasten), XI. Piese de muzeu (Museum-Stücke). Materialul grupei III a fost repartizat de Fr. Stenner în subgrupele: III. A. Socotelile castelanului din Bran, socoteli vigesimale și tricesimale; III. B. Socoteli ale orașulul, cu conținut divers ca: socotelile construcției, berei, rachiului, fîntînilor, inului, aprovizionării armatei, socotelile procuratorului (Schaffer), socotelile de încartiruire, socotelile salpetrului, spitalului, brînzei (Taurelt), socotelile pazei porților (Thorhut), socotelile vinului. III. C. Socoteli privind atît orașul, cît și satele, ca socotelile magaziei de cereale, socotelile vilicatulul (Hannen) ș.a.; III. D. Registrele de impozit ale orașului împărțite pe cele 4 cartaluri; III. E. Socoteli și evidențe de impozite ale satelor; III. F. Evidențe ale supușilor, evaluări de case, recensăminte (Verzeichnisse von Unterthanen, Schätzungen der Häuser, Volksszählungen). v. procesul-verbal din 12 ian. 1904 de predare a arhivei de către Stenner către Gustav Hertel, precum și Actele Magistratului nr. 1798/1886 Această grupă de acte este desemnată în evidențele de mai tîrziu ale Arhivelor Statului sub denumirea "Satele din Ţara Bîrsei". Grupa de acte cuprinde 36 pachete, cu 3214 unități de păstrare avînd ca date extreme anii 1571 — 1871. Primul act original este din 1514, în timp ce actul din 1371, ca și un altul din 1487 sunt copii. Grupa de acte are o continuitate mai bună pînă în 1849, actele posterioare acestei date fiind în număr foarte redus. Materialul a fost ordonat de Fr. Stenner, arhivarul orașului, în anii 1883-1885 (v. raportul său în Actele Magistratului nr. 1798/1886), în felul următor: primele trei pachete cuprind socoteli privind toate satele (alle Ortschaften gemeinsam betreffende Rechnungen), iar restul de 33 pachete cuprinde acte grupate după localități, în ordinea alfabetică a denumirii germane a localitătilor (Apacsa = Apaƫa, Bacsfalu = Baciu, Brenndorf = Bod, Csernatfalu = Cernatu, Heldadorf = Hălchiu, Honigberg = Hărman, Hassufalu = Satulung, Krisba = Crizbav, Harienburg = Feldioara, Neustadt = Cristian, Nussbach = Măeruș, Petersberg = Sînpetru, Purkerecs = Purcăreni, Rosenau = Rîşnov, Rotbach = Rotbau, Tartlau = Prejmer, Tatrang = Tărlungeni, Tohan = Tohan, Törsburg = Bran, Türkös = Turcheş, Ujfalu = Satul Nou, Vledeny = Vlădeni, Weidenbach = Ghimbav, Volkendorf = Vulcan, Zaizon = Zizin, Zernest = Zărnești, eiden = Codlea. Ȋn cadrul fiecărei localități actele au fost ordonate cronoogic (nu strict). Ordonarea făcută de Stenner a fost menținută, cu unele “mici îndreptări” (cîteva registre urbariale au fost scoase de aici și trecute la grupa "Urbariale”, cîteva registre ale Oficiolatului Trei Scaune au fost scoase de aici și trecute la protocoalele de intrare ale Magistratului = IVB, unele acte intercalate greșit au fost mutate la localitatea corespunzătoar căreia aparținea). Stenner n-a făcut numerotarea și inventarierea actelor, căci considera că aceste lucrări "nu se pot efectua decît după completa ordonare a întregii arhive, deoarece este de prevăzut că ici și colo, în alte nr nr. 1798/1886).

Socoteli şi evidenţe privind impozitele din satele din Ţara Bârsei - grupa III E, cunoscute sub denumirea de "Satele din Ţara Bârsei"

1. Registre de cheltuieli făcute de sate cu solii (Legaten, Boten, Elemosinarii) principelui Transilvaniei și ai Tării Romînești și ai Moldovei în trecere prin sate, cu cetele de războinici, cazaci, turci, tătari care s-au perindat prin sate cu ocazia incursiunilor de o parte și de alta a Carpaților, cheltuielile cu poștele și pagubele de cai și boi luați samavolnic sau dați în contul obligațiilor de "vorspann". Aceste registre poartă denumirea de “Post-register” sau “Hannen-register”.căci în casa primarului (Hann, villicus) se concentrau contribuțiile în natură (carne, pîine, vin, brînză, unt, ouă, găini, fîn.etc.) ale gazdelor, destinate oaspeților, și tot acolo se ținea evidența în registru a acestor contribuții. Registrele sunt ținute în mod obișnuit sub formă de jurnal, cu indicarea datei venirii oaspetelui, numelui oaspetelui sau mai des al stăpînului oaspetelui (oaspeții erau frecvent slugi ai nobililor maghiari sau ai boierilor romîni), numărul de zile cît a stat în sat, cantitatea de alimente, băutură și fîn oferite, prețul. Ţinerea evidenței acestor cheltuieli de ospitalitate a fost ordonată de Universitatea Națiunii Săsești în anul 1555 și a intrat cu timpul în “obiceiul” dregătorilor satelor, însă ea se făcea și cu speranța că Magistratul va dispune ca oamenii să fie cel puțin parțial despăgubiți de cheltuieli prin scăderea din impozite. Eliberarea de greaua povară a obligațiilor de ospitalitate a fost aprobată în 1691, dar ea a fost definitiv înlăturată abia în timpul Mariei Theresia . Registrele acestea se încheiau obișnuit în luna decembrie și erau prezentate Magistratului la depunerea socotelii pe anul expirat. Registrele erau scrise de obicei de către directorul școlii din sat, care îndeplinea și funcția de notar . Aşa se explică de ce multe dintre registre au notate pe coperte adagii latine, versete biblice, etc.. Multe dintre registre sunt legate în coperte (complet sau numai cotoarele) din pergament, care sunt fragmente de manuscrise religioase cu notații muzicale, texte catolice datînd dinainte de reformă, salvate de furia anticatolică numai sub forma aceasta. Printre personajele pentru care s-au făcut cheltuieli de ospitalitate este amintit și Mihai Viteazul cu tabăra sa de la Prejmer . 2. O altă categorie de documente se referă la contribuțiile în natură (“naturalii”) și în bani, date de către sate pentru întreținerea armatei. Pentru întreținerea armatei imperiale Habsburgice în perioada 1694-1713, fiecare sat ținea un registru special în care consemna contribuțiile prestate. Unele documente se referă la cheltuielile făcute cu armata încartiruită, livrări de lemne, lumînări, iarbă, cărăușii, cadouri (“Discretion”) obligatorii către ofițerii încartiruiți, descrieri ale cartierelor militare, reparații ale cartierelor militare, prestații militare extraordinare, servituți personale, cheltuieli cu gărzile la trecătorile Timiș, Buzău, Bran, livrări de naturalii în vremea războiului cu turcii (1788-1791) și bonificarea lor în contul impozitelor, contribuții pentru întreținerea corpului de armată insurecțional (1809), livrări de căruțe, cai și harnașament în 1812, livrări de pîine, ovăz, fîn, lemne către armatele cezaro-crăiești, trupele ruse, "insurgenții” maghiari, magazia militară în 1848/49, cu ocazia revoluției. 3. Alte documente fac specificarea și evaluarea pagubelor pricinuite de curuți și de alți luptători antihabsburgici, ca Thökëly, în trecerea lor prin sate . 4. 0 altă categorie de documente consemnează pagubele suferite de locuitorii satelor din cauza incendiilor, inundațiilor, grindinei, trăsnetului, ravagiile ciumii din 1756, precum și ale bolii vitelor, “lues pecoraria”. Consemnarea se făcea în scopul reducerii impozitelor. 5. Unele documente sunt socoteli alodiale, din care se desprind veniturile și cheltuielile satelor. Astfel, venituri din cîrciumărit, morărit, din arenda dreptului de măcelărie, din arenda tabacului, din îngrășatul porcilor în păduri. Pentru consemnarea veniturilor din comerțul cu vin se țineau registre speciale. Unele documente indică venitul mediu anual al satelor și al bisericii de la moară. Altele sunt inventare de bunuri mobile și imobile ale satelor și veniturile de la ele, contracte de arendă pentru cîrciumi, cheltuieli cu reparația bunurilor imobile, cheltuieli cu lefurile dregătorilor, liste de dregători și contribuțiile pe care le plăteau aceștia. 6. 0 subgrupă numeroasă de documente o formează cele referitoare la împrumuturile de capitaluri contractate de sate în vederea achitării contribuțiilor și numeroaselor sarcini ce apăsau asupra satelor. Astfel găsim obligații transmise din generație în generație pentru datorii neachitate la termen, tabele de creditori (de obicei dregători de la oraș și din sate, precum și preoți), specificarea dobînzilor, anului contractării împrumutului și a ipotecilor asupra pămîntului. 7. Unele documente sunt conscrieri de locuitori și vite, conscrieri de iobagi și inquilini, conscrieri de clase de contribuabili, conscrieri de țigani și taxe plătite de aceştia, conscrieri de plaiuri și plăieși, conscrierea locuitorilor care țin oile în Ţara Romînească și Moldova, situații privind pădurile, tabele de săraci, tabele cu restanțe de contribuții inexigibile, răscumpărări de robotă, dijme, liste de căsătoriți care nu au locuințe proprii și nici pămînt. 8. Unele documente din anul 1726 sunt răspunsul dat de oficialitățile satelor la ancheta asupra cauzelor de decădere a satelor . Ȋn ele se rezumă pregnant aproape întreg conținutul documentelor din inventarul de față. “Porționul” prea mare, cheltuielile cu armata și poștele datoriile contractate, dobînzile exagerate, zălogirea fînețelor, folosirea oamenilor pentru munci la castel, cărăușii, servicii la magazie și bucătăria militară, obligația de a oferi “Discretion” ofițerilor încartirutți, epidemiile de ciumă și eptizootiile, incendiile frecvente - toate calamitățile sociale și naturale care au apăsat asupra satelor în perioada feudală. 9. Cîteva acte, care nu sunt tocmai organic integrate în această grupă de documente, sunt acte judecătorești privind pricina dintre comunele Cristian şi Rîşnov pentru eleșteu din anul 1487 sau alte pricini mărunte ca furt de cai, adulter, concubinaj ș.a.. Un act care merită amintit este Jalba locuitorilor din Tohan emigrați, în care protestează împotriva evacuării forțate .

Documentele cuprinse în acest inventar oglindesc viața grea a satelor din Ţara Bîrsei în epoca feudală. Datele aduse de ele pot fi folosite la reconstituirea situației economice a satelor. Ele sunt izvoare de prim ordin pentru alcătuirea de monografii ale comunelor din Ţara Bîrsei. Relațiile strînse ale acestei regiuni cu Ţara Romînească şi Moldova sunt documentate și în acest material de arhivă. Istoria medicinii umane și veterinare găsește unele informații aici. Documentele cuprinse aici sunt printre cele mai vechi existente în arhiva noastră. Cu excepția a 5 documente publicate în Quellen zur Geschichte Kronstadts (v. mențiunea la regestele respective), restul materialului este inedit.

inv. 7, 8

3192

Inventarul a fost alcătuit de Elena Hoiuc, arhivist principal

dec.1961-martie 1963

Public

Fără restricții

Nu este cazul

Niciuna (0 years)

0